Mulți români au încpeut să lucreze de acasă, mai ales, de la începutul pandemiei de COVID-19. Astfel, piața muncii a suferit mari schimbări în ultimii trei ani. Cei care își desfășoară activitatea în propria locuință pot să primească în jur de 400 de lei în plus la salariu.

Pandemia de COVID-19 a schimbat în mare măsură piața muncii din România, dar și cea din străinătate. Munca de acasă început să fie din ce în ce mai căutată, iar din ce în ce mai puțin angajați își doresc să revină la birou. Un număr tot mai mare de români au început să lucreze de acasă în ultimii ani fără să piardă din salariul pe care îl au.Telemunca presupune și costuri suplimentare pentru angajați pe care sunt obligați să le achite angajatorii. Legislația din România prevede că firmele pot acorda luna o sumă netaxabilă de până la 400 de lei pentru fiecare angajat în parte. Salariații vor folosi acești bani pentru plata abonamentului la internet, facturii la energie electrică sau în unele cazuri să acopere cheltuieli de mobilier.

Este important de precizat că legea nu face diferență întrei cei care lucrează în acest regim pe baza unui contract full-time sau part-time, cu normă întreagă sau nu. În Codul Fiscal se precizează că aceste venituri neimpozabile sunt cele „acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea (…) și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou”.

Angajații care lucrează de acasă pot să primească mai mult de 400 de lei

Angajații nu trebuie să plătească contribuții sociale obligatorii, precum pensie și sănătate, pentru cei 400 de lei pe care îi primesc de la angajator. În plus, firmele sunt încurajate să ofere cei 400 de lei pentru angajași pentru că aceste sume pot fi incluse pe lista cheltuielilor deductibile, iar o parte semnificativă din bani nici măcar nu implică documente justificative.

Este important de precizat că suma de 400 de lei nu este una fixă. Această valoare reprezintă pragul maxim pe care angajatorii îl pot atinge, dar suma se poate micșora în funcție de câte zile pe lună lucrează de acasă respectivul angajat. De asemenea, suma de 400 de lei poate să fie crescută, dar ceea ce va depăși acest prag devine neimpozabil pentru angajator.

În multe cazuri, angajatorii decis să le acorde tuturor salariaților care lucrează de acasă plafonul maxim de 400 de lei indiferent dacă au un program normal de muncă de opt ore, de șase sau chiar de patru ore. Companiile fac acest lucru pentru a evita complicațiile și pentru ca angajații să nu spună că sunt făcute diferențieri între ei.

Beneficiul salarial pe care și-l doresc toți angajații

De asemenea, conceptul de an sabatic a schimbat fundamentul piața muncii chiar înainte de pandemie. Chiar dacă acest fenomen era destul de nepopular în România, multe companii oferă acum un astfel de beneficiu în pachetetele de angajare, pe lângă faptul că dau posibilitatea de a lucra din propria casă. Răzvan Popescu, associate partner – head of partnerships and solutions, EY România, a explicat că motivele pentru care angajații aleg să aibă un an sabatic sunt multiple și că diferă de la o persoană la alta.

Mulți aleg să călătorească pentru relaxare, alții pentru studii. De asemenea, alții vor să se redescopere personal sau să petreacă mai mult timp cu familia. „În cazul meu specific, am luat decizia după o perioadă extraordinară, dar foarte intensă din punct de vedere profesional, pentru a-mi evalua parcursul de până atunci, pentru a-mi stabili direcţiile pe care vreau să mă dezvolt mai departe şi pentru a petrece mai mult timp în natură. Tocmai din acest motiv am hotărât împreună cu familia să ne relocăm în Braşov”, a povestit Răzvan Popescu.

El a mai adăugat că a aflat de acest concept în urmă cu 10 ani, în timpul unor proiecte pe care le-a avut cu o persoană dIn Marea Britanie. „Mi s-a părut interesant şi am început să citesc diverse bloguri, pentru a înţelege mai bine despre ce este vorba.”. Răzvan a povestit că în momentul în care a decis să aibă un an sabatic nu s-a lovit de reticența angajatorului, ci de faptul că nu știa ce să facă în această perioadă, potrivit RomâniaTV.