Sursa foto: Razvan Valcaneantu \ EEC Mai multe modificări la Codul de procedură penală vor intra în vigoare în următoarea perioadă. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care a fost adoptată de Camera Deputaților în urmă cu o lună. Actul normativ a fost reexaminat de deputați la cererea CCR care a constatat că anumite prevederi, legate de interceptările obținute de serviciile de informații, nu se încadrează în limitele constituționale.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care modifică și completează Codul de procedură penală (Legea 135/2010), dar și alte acte nromative. Pe 28 iunie, Camera Deputaţilor a reexaminat şi adoptat din nou, această lege, la solicitarea Curții Constituționale. O serie de prevederi, prin care a fost instituit un mecanism de control al folosirii interceptărilor obținute de serviciile de informaţii ca probe în dosarele penale.
La jumătatea lunii mai, CCR a stabilit că în proiectul de modificare a Codului de procedură penală „legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce ţin de legalitatea înregistrărilor – mijloc de probă în procesul penal – rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991, cu consecinţe în planul respectării accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil”.
În acest sens, „Curtea a constatat că, potrivit normelor criticate, organul competent să verifice legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, a mandatului emis cu această ocazie, a mijlocului de probă şi a procedeului probatoriu prin care acestea au fost obţinute este judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, aşadar o instanţă judecătorească ierarhic inferioară celei care a autorizat activităţile respective”.
Parlamentul a reanalizat legea la cererea CCR
La solicitarea CCR, Parlamentul a reanalizat actul normativ și a introdus noi reglementări după art. 139 intitulat „Înregistrările obţinute din activităţi specifice culegerii de informaţii”.
„(1) Înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) şi au fost respectate prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări.
(2) Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activităţile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum şi a înregistrărilor rezultate se verifică, după caz: a) în procedura de cameră preliminară; b) în procedura plângerii împotriva soluţiei de clasare, în condiţiile art. 341 alin. (7); c) în procedura prevăzută la art. 1392.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), dacă s-au formulat cereri şi excepţii ori, după caz, judecătorul de cameră preliminară a ridicat din oficiu excepţii cu privire la înregistrările rezultate din activităţile autorizate, acesta sesizează prin încheiere Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea verificării legalităţii acestor activităţi şi transmite dosarul cauzei, împreună cu cererile şi excepţiile formulate. Până la rămânerea definitivă a încheierii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procedura de cameră preliminară ori, după caz, cea de soluţionare a plângerii împotriva soluţiei de clasare se suspendă”, prevede actul normativ modificat.
Recomandările noastre
