Profesorii au anunțat, de la sfârșitul săptămânii trecute, grevă generală în școlile din România. Luni, 22 mai, peste 150.000 de cadre didactice și peste 70 de mii de angajați din rândurile personalului auxiliar au ieșit în stradă. Guvernul a propus un bonus, dat de două ori pe an debutanților, ofertă refuzată de liderii de sindicat.

Update: Federaţiile din educaţie atenţionează Guvernul că profesorii sunt hotărâţi să iasă masiv în stradă dacă Executivul nu vine cu propuneri care să soluţioneze problemele cu care aceştia se confruntă, potrivit unui comunicat comun al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret" şi Federaţiei Naţionale Sindicală "Alma Mater".

„Atenţionăm Guvernul României că, dacă în perioada imediat următoare nu se implică serios în soluţionarea problemelor care fac obiectul grevei generale din învăţământ şi nu vine cu propuneri care să fie acceptate de membrii de sindicat, salariaţii din educaţie sunt hotărâţi ca, în paralel cu greva generală, să iasă masiv în stradă”, se anunță în comunicat.

Știre inițială: Profesorii au ieșit în stradă să își spună nemulțumirile cu privire la salarii. Peste 150.000 de profesori și peste 70 de mii de angajați din rândul personalului auxiliar participă la protest.

Guvernul a venit cu o propunere, refuzată de liderii de sindicat. Autoritățile au oferit bonusuri de câte o mie de lei, de două ori pe an, pentru debutanți. După aceste negocieri eșuate, conducerea celor mai multe școli din România au anunțat părinții să își țină copii acasă luni, 22 mai. Aici intervin și nemulțumirile părinților, care nu au fost anunțați la timp și nu au cu cine lăsa copii.

Greva s-ar putea întinde pe mai multe zile, însă momentan nu sunt luate decizii pentru zilele de marți și miercuri.

Unele cadrele didactice nu participă la grevă. Profesorii vor merge la clasă, vor ține cursurile, iar absențele elevilor vor fi trecute în catalog.

Greva profesorilor ar putea afecta examenele

Elevii sunt nevoiți să intre în vacanță forțată. Anul școlar a fost unul destul de bulversant, cu o nouă structură școlară, porniri întârziate la fiecare modul, zilele libere acordate de guvern și recuperări. Dacă profesorii și autoritățile nu ajung la o înțelegere, examenele finale ar putea fi afectate.

Specialiștii în Educației susțin că generația care suportă consecințele grevei a suferit deja goluri din cauza pandemiei. Efectele se văd la rezultatele ultimelor simulări, atât la BAC cât și la Evaluarea Națională, care sunt mai mult decât îngrijorătoare. După opt ani de școală, aproape 25% dintre elevi nu au luat notă de trecere nici măcar la limba română, iar la matematică, ceva mai mult de 40% au reușit să obțină nota cinci.

Premierul Nicolae Ciucă le-a cerut profesorilor, în cadrul negocierilor, să fie corecți față de elevii care urmează să susțină Evaluarea Națională și Bacalaureatul. Prim-ministrul susține ca momentul ales pentru grevă este cel mai prost din ultimii 10 ani.

Marcel Ciolacu, cel care urmează să ocupe scaunul de premier după rotativă, le-a promis sindicatelor că Educația va fi prioritatea numărul 1 în următorul guvern și că profesorii vor fi primii cărora li se vor mări salariile.

Ultima grevă generală în învățământ a avut loc în 2005. A durat trei săptămâni, timp în care profesorii nu au intrat la ore. Atunci, liderii de sindicat au cerut  alocarea a 6% din PIB pentru Educație, salarii dublate până în 2007 și fonduri suplimentare pentru infrastructură.

Negocierile dintre autorități și liderii de sindicat au fost un eșec

Marius Nistor, președintele Federaţiei „Spiru Haret”, a vorbit despre situația actuală a profesorilor și susține că negocierile cu autoritățile au fost un eșec. Acesta susține că personalul din învățământ își doresc salarii decente.

„O să vă spun foarte clar care a fost poziția colegilor mei din țară. Nu suntem asistați social pentru a primi genul acesta de stimulente. Statutul social pentru personalul din învățământ nu prin acordarea unor stimulente poate fi asigurat, ci printr-o grilă de salarizare care să conducă la o salarizare decentă.

Pentru că avem o problemă gravă cu resursa umană, de la personal nedidactic la personal didactic auxiliar didactic de predare și inclusiv personal care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control. Despre asta vorbim, respectul nu se poate asigura pentru această categorie atât de oropsită acordând stimulente.

Această ofertă nu diferă cu nimic față de ceea ce s-a discutat la întâlnirea anterioară. Doar faptul că pe viitoarea lege unitară de salarizare vor începe niște discuții începând cu 15 iulie. Păi, vor fi discuții începând cu 15 iulie la nivelul Ministerului Muncii. Va intra în Parlament de la 1 septembrie și cu aplicabilitate, cine știe, de la 1 ianuarie anul viitor. Dar nu știm care va fi grila, pentru că a doua grilă negociată cu Ministerul Educației este considerată ca fiind greu de pus în aplicare și de asemenea nu există niciun angajament clar sau vreun act normativ prin care să spună dacă se aplică dintr-o dată și de când se aplică”, a spus la Antena 3 CNN, Marius Nistor, preşedinte Federaţia „Spiru Haret”.

Cât va dura greva profesorilor

Președintele Fundației „Spiru Haret” susține că greva va înceta în urma unui referendum. Acesta a precizat însă că totul depinde de Guvernul României, pentru că la mijloc este vorba despre o decizie politică.

„Greva va dura până în momentul în care colegii noștri, care la referendum au votat cu DA pentru această formă de protest, tot prin referendum vor decide să înceteze acțiunea în cauză. Deci totul depinde strict de ceea ce va face clasa noastră politică, de ceea ce va face Guvernul României, Parlamentul României.

Discutăm de asumarea unei decizii politice. Este capabilă clasa politică de o astfel de decizie? Dacă da, atunci vor trebui să se manifeste cât mai rapid cu putință. Vreau să repet nu este o grevă de lider de sindicat, este o grevă a majorității colegilor noștri, chiar și ale membrilor de sindicat.

Ei decid ceea ce este satisfăcător din punct de vedere al statutului social. În funcţie de ce decid colegii noștri vom ști ce vom face mai departe", a mai spus Marius Nistor, preşedinte Federaţia „Spiru Haret”.

Profesorii se simt jigniți de oferta Guvernului

Simion Hăncescu, preşedinte FSLI, susține că oferta făcută de autorități este o jignire pentru cadrele didactice. Ea susține că autoritățile nu au înțeles cerințele profesorilor și li se cere să aibă răbdare.

„Din păcate, ce s-a întâmplat astăzi a fost un eșec total și evident că am avut ședință cu colegi din țară. Respingere 100% iar ne simțim jigniți. Adică să vii după cinci luni cu aceeași ofertă pe care am primit-o în urmă cu cinci luni este prea mult. Înseamnă că totuși Guvernul României n-a înțeles nimic din doleanțele noastre și argumentele că să vedem, să nu luăm bani din PNRR, dacă nu știu, depășim debitul bugetar.

Să mai avem răbdare, nu mai merge. Am fost umiliți 33 de ani. A sosit momentul să ca această umilință să înceteze. Vrem lucruri concrete, oamenii vor documente oficiale care să le garanteze faptul că va fi o lege a salarizării corectă și se știe foarte bine că noi am lucrat cu Ministerul Educației o grilă, dar n-am primit un răspuns foarte clar dacă acea grilă se va pune sau nu în practică.

O forma a acelei grile ar urma ca salarizarea în învățământ se facă plecând de la principiul profesorul debutant să aibă salariu de plecare mediu brut pe economie, altfel tradus în jur de 4.000 lei net, care înseamnă oricum puțin față de statutul social 4.000 lei", a spus şi Simion Hăncescu, preşedinte FSLI, potrivit Antena 3.