Oleg Nikolenko, ministrul Afacerilor Externe din Ucraina susține că Diana Șoșoacă reprezintă o „amenințare la securitatea națională”. Acuzații din partea oficialului ucrainean au fost lansate după ce senatoarea a depus un proiect de lege prin care propune aderarea la România a unei regiuni din sudul Ucrainei. Diana Șoșoacă a reacționat la aceste acuzații și îi recomandă oficialul ucrainean să „mai învețe istorie”.

Update: Senatoarea Diana Șoșoacă a reacționat la acuzațiile aduse de ministrul ucrainean al Afacerilor Externe.

„Prin acest atac mârșav la adresa mea, Ucraina își dovedește caracterul de stat abuziv și fascist. Prin această amenințare pe care Ucraina o face la adresa mea, devin de fapt solidară cu minoritatea română din Ucraina care este tratată de Kiev tot ca o amenințare la adresa statului ucrainean, motiv pentru care este desființată sistematic și programatic într-un proces de epurare etnică și de ucrainizare forțată care amintește de Germania nazistă.

Cum își permite Ucraina să amenințe un senator al statului român pentru o propunere legislativă ? De când decide Ucraina ce se întâmplă în Parlamentul României ? Este România un stat ocupat de Ucraina și noi nu am aflat ? Da, este adevărat că Ucraina este ocupant al unor teritorii românești pe care mă lupt să le readuc în sânul patriei mamă, dar de când are Kievul drept de veto asupra politicii României?

Această amenințare a Ucrainei la adresa mea arată intenția acestui stat de a-i elimina și fizic pe cei care se opun politicilor naziste ale Kievului. Prin declarația MAE ucrainean, este clar că am devenit ținta numărul unu a criminalilor ucraineni. Dar acet lucru nu face decât să confirme justețea propuinerii mele legislative de a returna României teritoriile deținute abuziv de Ucraina!

De asemenea, le amintesc celor de la MAE ucrainean că prevederea mea legislativă are la bază Rezoluția Senatului SUA nr. 148, din 11 iunie 1991, adoptată de Senatul american care stipulează clar ”convingerea Senatului că Statele Unite trebuie să susțină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova și Bucovina de Nord”. Este și Senatul SUA o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei?

De asemenea, propunerea mea legislativă are ca bază și Declarația adoptată pe 28 noiembrie 1991 de Parlamentul României privind Referendumul din Ucraina și publicată în Monitorul Oficial al României prin care se arată că referendumul din Ucraina din 1 decembrie 1991 ”nu poate avea valabilitate în privința teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sînt de drept ale României”. Așadar, și Parlamentul României este o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei?”, a spus senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă în reacția sa la mesajul transmis de MAE de la Kiev.

Senatoarea mai transmite ministrului ucrainean „să învețe istorie și diplomație” și „să citească atent” prevederile Actului Final al Conferinței C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi paşnice, diplomatice.

„În plus, mult utilizatul Actul final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, elaborat la Helsinki la 1 august 1975, pe care toți neștiutorii îl invocă împotriva acestei inițiative, sprijină aceasta reunificare și anexare a teritoriilor noastre la trupul mamă, având în vedere că acest Tratat interzice anexarea prin forță, amenințare cu forță, război, a teritoriilor, dar permite Acordul între state în ceea ce privește teritoriile și frontierele, adică negocierile în acest sens”, a mai declarat senatoarea.

Știre inițială: Oleg Nikolenko, ministrul Afacerilor Externe din Ucraina, este deranjat de inițiativa senatoarei Diana Șoșoacă. Aceasta a depus un proiect de lege prin care propune aderarea unei părți din sudul Ucrainei la România.

Oficialul ucrainean susține că Diana Șoșoacă încearcă „restabilirea identității culturale a populației române” și spune că senatoarea reprezintă o „amenințare la adresa securității naționale”.

„Senatorul parlamentar român Diana Șoșoacă a depus un proiect de lege care propune anexarea unei părți din regiunea de sud a Ucrainei la România. Prin acest demers, politicianul marginalizat încearcă să „restabilească identitatea culturală a populației românești”.

Acesta este un exemplu clasic din manualul revanșard rusesc. Condamnăm ferm încercarea de a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei și de a submina spiritul de bună vecinătate dintre Ucraina și România.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei inițiază impunerea de sancțiuni împotriva Dianei Șoșoacă, ca persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”, a scris Oleg Nikolenko pe pagina sa de Facebook.

Ce prevede legea propusă de Diana Șoșoacă

Senatoarea a depus un proiect de lege prin care propune anexarea unor teritorii care au aparținut României în trecut, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor.

„Articolul unic se transformă în Art. 1. După Art. 1 se introduc următoarele articole:

Art. 2 În temeiul art. 27 din Tratat, acesta va fi denunțat de partea română în anul 2027, cu respectarea termenului de încunoștințare de cel puțin 1 an înainte de expirarea perioadei de valabilitate.

Art. 3 România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor.

Art. 4 După adoptarea prezentei legi și publicarea în Monitorul Oficial vor fi notificate autoritățile competente, inclusiv ONU, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii”, se arată în proiectul de lege.

Diana Șoșoacă susține că scopul legii propuse de ea este de a anula „cel mai mare act de trădare postdecembrist, – respectiv Tratatul de buna vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, ratificat prin Legea nr. 129/1997- prin care s-a recunoscut Pactul Ribbentrop-Molotov”.

În expunerea de motive care însoțește proiectul legislative senatoarea Diana Șoșoacă face apel la „dreptul natural și legitim al unității naționale și la faptul că reunificarea este necesară din mai multe considerente, pentru reparație istorică, socială, morală și economică, dar și pentru interesele geostrategice ale României, mai ales în contextele invocate de NATO și UE”.