Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis faptul că, atunci când solicită în instanță anularea actelor fiscale, contribuabilii pot invoca motive de nelegalitate noi, nu doar pe cele care au mai fost folosite anterior.

Înalta Curte de Casație și Justiție vine cu noi precizări în cazul contribuabililor care solicită în instanță anularea deciziei de soluționare a contestației fiscale și a actelor administrativ-fiscale vizate de aceasta. Potrivit deciziei luate luni de magistrați, contribuabilii pot invoca noi motive, nu doar cele folosite anterior.

„În interpretarea şi aplicarea art. 281 alin. (2) din [Codul de procedură fiscală], prin raportare la prevederile art. 8 alin. (1) teza finală din [Legea contenciosului administrativ], motivele de nelegalitate invocate în cererea de anulare a deciziei de soluționare a contestației și a actelor administrative fiscale la care aceasta se referă nu sunt limitate la cele invocate în contestația administrativă”, scrie în minuta Deciziei ICCJ 20/2023, ce a fost pronunțată luni de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În perioada următoare, decizia Înaltei Curți urmează dă fie motivată și apoi publicată în Monitorul Oficial. Din momentul publicării, decizia ICCJ va deveni obligatorie atât pentru instanțele din România, cât și pentru autoritățile statului, mai ales în cazul celor fiscale.

De ce a luat Înalta Curte de Casație și Justiție o astfel de decizie

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost luată pe motiv că instanțele judecătorești abordează în mod diferit situația. Potrivit documentului în care este detaliată speța, o primă opinie conturată în practică era că atât prin contestația fiscală, cât și prin cererea de anulare în instanță a deciziei de soluționare a contestației se pot invoca fix aceleași motive de nelegalitate.

„Prin urmare, întrucât prin decizia de soluționare a contestației organul fiscal are obligația de a răspunde la cele susținute de către petent în contestația fiscală administrativă prealabilă, în mod firesc și cererea de chemare în judecată ulterioară, ce privește decizia de soluționare a contestației administrative, nu poate conține alte argumente decât cele menționate inițial în contestația administrativă și care au fost avute în vedere ulterior de către organul fiscal cu prilejul emiterii deciziei de soluționare a contestației. (...)

Se consideră că instanța de contencios administrativ nu ar putea realiza un veritabil control de legalitate al actelor fiscale contestate dacă s-ar permite reclamantului să abandoneze susținerile inițiale și să critice decizia de soluționare a contestației administrative din perspectiva altor argumente de fapt sau de drept, cunoscute și anterior și care nu au făcut obiectul analizei în etapa administrativă”, este lămurit în documentul citat.

Decizia ICCJ mai prevede ca, prin cererea de anulare a deciziei de soluționare a contestației fiscale și a actelor fiscale vizate de aceasta, se pot invoca motive noi de nelegalitate, care n-au fost invocate în faza contestației fiscale.

„S-a invocat faptul că remediul jurisdicțional trebuie să fie efectiv, ca și accesul la instanță (...), astfel încât persoana vătămată poate să invoce atât motivele de nelegalitate indicate inițial, dar poate invoca și argumente juridice noi, neavute în vedere la formularea contestației administrative, dar care au reieșit ulterior, pe parcursul soluționării contestației administrative fiscale sau urmare a soluționării acestei contestații prin decizia contestată.

Or, a limita accesul la instanța de contencios administrativ doar la argumentele invocate inițial în contestația administrativă, fără a oferi posibilitatea supunerii controlului de legalitate al instanței și a argumentelor conturate ulterior acestui moment, reprezintă o încălcare a dreptului accesului liber la justiție și la un proces echitabil”, mai scrie în document, potrivit avocatnet.ro.