Procedurile birocratice greoaie și problemele financiare cu care se confruntă proprietarii pun piedici autorităților în lucrările de consolidare a clădirilor din București. Multe imobile nu pot fi consolidate din cauză că proprietarii nu-și dau acordul pentru lucrări sau nu au suficienți bani pentru a susține partea de costuri care le revine. Un document elaborat de experții Băncii Mondiale estimează care ar fi pagubele la nivelul municipiului București în cazul unui seism major. Există două scenarii, în baza cărora au lucrat experții menite să stârnească îngrijorare.

Experții Băncii Mondiale au fost contractați în 2019 pentru a elabora un studiu cu privire la problemele pe care le-ar produce un cutremur major la nivelul municipiului București. Documentul analizează două scenarii de lucru, cu consecințele aferente, dar și cu ceea ce ar trebui făcut pentru a salva Capitala de la distrugere.

În Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiul București, întocmit la nivelul Comitetului pentru Situații de Urgență, numărul clădirilor de locuit care ar fi avariate în caz de cutremur se ridică la 23.000. În evidențele Primăriei Municipiului București există 363 de clădiri cu risc seismic ridicat, alte 1.367 de clădiri se află în clasa a doua de risc seismic, iar 115, în clasa a treia de risc seismic.

Banca Mondială a elaborat propriul studiu, în baza unui acord semnat în anul 2019, analizând ce s-ar putea întâmpla în cazul unui cutremur major în București. Experții au luat în considerare două ipoteze de lucru, ambele pornind de la cutremure de peste 7 grade pe scara Richter, asemănătoare catastrofei din 1977.

Astfel de cutremure se pot produce oricând, în zona seismică Vrancea, conform specialiștilor în seismologie, iar undele pe care le-ar transmite s-ar resimți foarte bine și de la București.

Procedura greoaie împiedică lucrările de consolidare

Ordonanța de Guvern nr 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente stabilește că finanţarea lucrărilor de consolidare este asigurată de Guvern şi Primărie. Însă banii trebuie recuperați de autorități, de la proprietari, în termen de 25 de ani, în rate fixe fără dobânda. Mulți refuză consolidarea clădirilor din cauza lipsei banilor pentru acoperirea cheltuielilor, așa cum arătam mai sus. Or, legea prevede acordul asociaţiei de proprietari privind execuţia lucrărilor de consolidare, precum şi instituirea ipotecii legale a statului asupra locuinţelor care urmează să fie reabilitate.

Proprietarii persoane fizice ai locuinţelor pot beneficia de scutire la plata ratelor pe perioada în care veniturile, pe membru de familie, sunt sub salariul mediu net pe economie. În cazul în care, până la plata contravalorii acestei sume, proprietarul doreşte să vândă locuinţa, ipotecă trebuie preluată de viitorul proprietar al casei, lucru ce îngreunează procedura de vânzare a unui imobil.

Principala problema identificată de autorităţi în legătură cu consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat este legată de necesitatea acordului tuturor proprietarilor. Fără acest acord nu pot fi demarate intervențiile, iar dacă o singură persoană se opune, consolidarea nu se poate face.

O altă problemă este procedura greoaie de expertizare, de întocmire a documentaţiei de consolidare, de licitare şi apoi de execuţie a lucrărilor. Deși în bugetele primăriilor sunt fonduri, birocrația și procedurile greoaie împiedică folosirea lor.

Scenariile luate în considerare de Banca Mondială

În prima variantă a studiului, este analizată ipoteza în care Capitala ar fi lovită de un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter. Analiza Băncii Mondiale, citată de Evenimentul Zilei, indică pagube în valoare de 5,5 miliarde de euro doar din prăbușirea clădirilor. Cele mai mari prejudicii s-ar înregistra în sectoarele 2, 3 și 6. Experții estimează că numărul deceselor ar fi de până la 2,500, în cazul unui astfel de cutremur.

Cea de-a doua variantă ia în considerare un cutremur de 7,7 grade pe scara Richter. Numărul deceselor în acest caz ar putea ajunge la peste 7.000, doar sectoarele 2 și 3.

Prin comparație, cel mai devastator cutremur pentru București, cel din 4 martie 1977, a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde. În București au fost înregistrate un număr de 1.391 de victime, iar peste 33 de clădiri s-au prăbușit.

Bilanțul ultimei simulări de cutremur din București

Îm urmă cu patru ani, în 2018, în București s-a desfășurat o simulare de cutremur care arată că autoritățile nu sunt pregătite pentru un seism major. Conform estimărilor de la acea dată peste două mii de persoane decedate s-ar înregistra în urma unui seism de 7,5 grade pe scara Richter, conform bilanțului estimativ prezentat în cadrul exerciţiului naţional „Seism 2018”.

Chiar dacă riscurile sunt majore, la nivelul Primăriei București s-au făcut prea puține pentru consolidarea clădirilor cu bulină roșie. În utimii 32 de ani, Primăria Generală a consolidate 103 imobile, mai puțin de 3 pe an.

Abia în ultimii ani, atoritățile au început să se ocupe de aceste probleme, însă ritmul consolidărilor nu a crescut. În aceste clădiri trăiesc oameni în vârstă cu venituri modeste care nu pot acoperi și partea lor de cheltuieli. Chiar dacă autoritățile locale au stabilit condiții avantajoase de finanțare, bucureștenii nu se înghesuie să le acceseze.

Bani de la guvern pentru consolidarea clădirilor

După cutremurul catastrofal care a lovit Turcia, Guvernul a anunțat că pregătește două programe de finanțare pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Premierul Nicolae Ciucă a făcut o serie de comentarii pe acest subiect în cadrul unei ședințe de guvern de zilele trecute.

„În acest moment, există două planuri de reabilitare seismică. E un plan care se derulează prin MDLPA cu un buget de aproximativ 700 milioane, 200 milioane sunt de la bugetul de stat, credite bugetare şi 500 milioane credite de angajament. Cea de-a doua linie e asigurată prin PNRR, în Programul «Valul renovării». Discutăm de peste 500 milioane euro. Ce e important în această imagine e că cetăţenii nu vor avea contribuţie la derularea acestor programe. Toate se vor desfăşura prin bugetul de stat şi prin fonduri europene”, a afirmat Nicolae Ciucă, la începutul şedinţei de Guvern.

Nicolae Ciucă a făcut aceste precizări în contextul îngrijorărilor legate de rezistența imobilelor vechi – în special a celor din București – la un cutremur de magnitudine mare. Dezbaterea a revenit în spațiul public după cutremurul din Turcia care a provocat prăbușirea a unui număr important de clădiri, fapt ce a dus la moartea a numeroși oameni prinși între dărâmături.