Imunitatea a doi eurodeputaţi bănuiţi a fi implicaţi în scandalul de presupusă corupţie în folosul Qatarului şi Marocului a fost ridicată miercuri de Parlamentul European.

"Qatargate" afectează în continuare Parlamentul European. Acesta a ridicat joi, 2 februarie, imunitatea a doi eurodeputaţi vizaţi de justiţia belgiană în scandalul de presupusă corupţie în folosul Qatarului şi Marocului, deschizând calea spre audierea lor de către anchetatori.

Votând prin ridicarea mâinii, eurodeputaţii reuniţi la Bruxelles au aprobat ridicarea imunităţii belgianului Marc Tarabella şi italianului Andrea Cozzolino.

Cei doi aleşi, temporar excluşi din grupul Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), neagă orice vină. Marc Tarabella, prezent în hemiciclu, a votat pentru ridicarea propriei imunităţi

"Justiţiei îi voi da toate informaţiile privind întrebările pe care (anchetatorii) vor dori să mi le pună. Doresc ca justiţia să-şi facă treaba", a declarat eurodeputatul belgian la ieşire.

De acum, totul va fi posibil, (...) asta nu înseamnă neapărat că vor fi măsuri coercitive, dar justiţia foloseşte toate mijloacele pentru a putea lucra ca pentru oricare justiţiabil", a explicat pentru AFP Eric Van Duyse, purtător de cuvânt al parchetului federal belgian.

Potrivit raportului parlamentar privind ridicarea imunităţii lui Marc Tarabella, redactat de eurodeputata franceză Manon Aubry (LFI), "ar reieşi din ancheta în curs că (acesta), în ultimii doi ani, e bănuit că a sprijinit anumite poziţii în cadrul Parlamentului European în favoarea unui stat terţ în schimbul unor recompense în bani lichizi".

Raportul vorbeşte despre mărturia împotriva lui a italianului Pier Antonio Panzeri, fost eurodeputat socialist devenit lider de ONG şi care pare personaj central în acest caz, care a afirmat în decembrie că a plătit "între 120.000 şi 140.000 de euro", în mai multe reprize, lui Marc Tarabella pentru ajutorul lui în dosare legate de Qatar.

Pier Antonio Panzeri, inculpat şi plasat în arest preventiv ca şi alţi trei suspecţi, a încheiat în ianuarie un acord cu justiţia, angajându-se să dea informaţii despre sistemul de corupţie la care recunoaşte că a participat, în schimbul unei pedepse cu închisoarea limitate la un an.

Domiciliul lui Marc Tarabella în regiunea Liège (est) a fost percheziţionat în decembrie, dar nu s-au descoperit bani lichizi. Şi el neagă că ar fi primit "bani sau cadouri în schimbul opiniilor (sale) politice". 

Reforma Parlamentului în dezbatere

În acest caz șocant, anchetatorii belgieni au pus mâna pe 1,5 milioane de euro bani lichizi, confiscaţi la domiciliile lui Antonio Panzeri şi eurodeputatei socialiste grecoaice Eva Kaili, precum şi într-o valiză transportată de tatăl acesteia.

Ca şi Antonio Panzeri, Eva Kaili este arestată, la fel ca şi partenerul ei, italianul Francesco Giorgi, asistent parlementar, şi un alt italian, Niccolo Figa-Talamanca, responsabil de ONG. Ei sunt inculpaţi pentru "apartenenţă la o organizaţie criminală", "spălare de bani" şi "corupţie". Eva Kaili a fost de altfel demisă la jumătatea lunii decembrie din funcţia de vicepreşedintă a Parlamentului.

Potrivit raportului parlamentar privindu-l pe Cozzolino, care a fost până în ianuarie preşedinte al delegaţiei Parlamentului European pentru relaţiile cu Magrebul, acesta "este bănuit că a participat la un acord cu alte persoane care prevedea o colaborare pentru a proteja interesele unor state străine în Parlamentul European".

Şi asta "în special împiedicând adoptarea de rezoluţii parlamentare care ar fi putut dăuna intereselor acestor state, în schimbul unor sume de bani".

Scandalul, care a produs o undă de şoc în Parlamentul European, a determinat-o pe preşedinta instituţiei, malteza Roberta Metsola (PPE, dreapta), să anunţe reforme.

Dar în opinia lui Manon Aubry, raportoare pentru cererile de ridicare a imunităţii a doi aleşi şi copreşedintă a grupului GUE/NGL (stânga radicală) în Parlament, "nu e suficient".

"Justiţia avansează, e un lucru bun. Acum, e sarcina politicului să-şi facă treaba şi, din acest punct de vedere, lucrurile sunt într-un punct mort", a declarat ea pentru AFP, considerând propunerile Robertei Metsola "la o mie de mile de ambiţia" unei rezoluţii votate în decembrie de către eurodeputaţi.

"Nu e ultima dată că vom vedea o ingerinţă externă, fie că vine de la lobby-uri private sau de la state terţe, în lucrările noastre, atâta timp cât nu vom accepta să reformăm în profunzime modul în care funcţionează instituţiile noastre", a avertizat ea, trăgând "semnalul de alarmă în legătură cu sancţiunile care ar putea veni de la cetăţeni" la alegerile europarlamentare din 2024, notează france24.com

(Traducerea Rador)