François Hollande avertizează că Turcia și China vor încerca să acționeze ca mediatori în războiul din Ucraina. Iar Vladimir Putin este un lider „radical rațional”, care pariază că țările occidentale se vor sătura să susțină Ucraina și vor conveni asupra încheierii negociate a conflictului, care ar fi favorabil Rusiei, crede fostul președinte francez François Hollande.

Hollande, care a condus Franța din 2012 până în 2017, are o vastă experiență cu Putin. El a condus negocieri cu liderul rus, alături de fostul cancelar german Angela Merkel, sub așa-numitul format Normandia în 2014, după ce Moscova a anexat Crimeea și a sprijinit separatiștii pro-ruși din regiunea Donbass.

Dar eforturile de dialog s-au dovedit ineficiente, dezvăluindu-l pe Putin drept un lider care știe să se manifeste doar prin poziții de forță și pune la îndoială toate încercările de discuții diplomatice. „A se vedea efortul individual, destul de controversat de altfel, condus de actualul președinte francez Emmanuel Macron”, a declarat Hollande într-un interviu.

Riscurile oricăror negocieri cu Rusia

„El [Putin] este o persoană radical rațională, sau o persoană radicală rațional, după cum doriți”, a spus fostul lider francez, întrebat dacă Putin ar putea încerca să extindă conflictul dincolo de Ucraina. „El are propriul lui raționament și, în acest cadru, este gata să folosească forța. El este capabil să înțeleagă doar dinamica [puterii]”.

Înainte de aniversarea unui an de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, Hollande a adăugat că Putin va căuta „să-și consolideze câștigurile pentru a stabiliza conflictul, în speranța că opinia publică va obosi și că europenii se vor teme de escaladare pentru pentru a aduce în acea etapă perspectiva unei negocieri”.

Dar, spre deosebire de vremea când era la putere, iar Parisul și Berlinul au condus negocieri cu Putin, de data aceasta sarcina de a mediere este probabil să revină Turciei sau Chinei – „ceea ce nu va fi liniștitor pentru nimeni”, a spus Hollande. Macron, care a fost ministrul Economiei în mandatul lui Hollande, înainte de a părăsi guvernul și de a câștiga președinția în 2017, a încercat propria strategie în relațiile diplomatice cu Rusia, având numeroase convorbiri personale cu Putin, atât înainte, cât și după invazia sa în Ucraina.

Dar comunicarea nu a dat rezultate clare, a stârnit critici din partea Ucrainei și a est-europenilor, care s-au opus, mai cu seamă că Macron a afirmat că Rusia va avea nevoie de „garanții de securitate” după încheierea războiului.

Hollande a rămas la fel de antiamerican

Frustrarea față de conducerea Europei de către Franța și Germania, sau mai degrabă lipsa unui leadership real, în timpul războiului din Ucraina, a întărit argumentele că puterea în Europa se deplasează spre est, în mâinile unor țări precum Polonia, care au fost cele mai vehemente în sprijinirea Ucrainei.

Dar Hollande nu a fost convins, susținând că țările din nord și de est își asumă soarta cu Statele Unite pe propriul risc. „Aceste țări, în esență țările baltice și cele scandinave, sunt în esență legate de Statele Unite. Ele văd protecția americană ca pe un scut”, spune Hollande, sugerând că ar fi o opinie greșită.

François Hollande a fost unul dintre cei mai nepopulari președinți ai Franței în timpul mandatului, cu cote de încredere cu o singură cifră. Dar s-a bucurat de o revigorare a încrederii după ce a părăsit Elysée și este acum al doilea cel mai popular politician al țării, după fostul prim-ministru Edouard Philippe, cu cinci locuri înaintea lui Macron.

Un președinte al crizelor

Timpul petrecut în funcția de președinte a fost plin de crize. Pe lângă diplomația eșuată cu privire la Ucraina, Hollande a condus răspunsul Franței la o serie de atacuri teroriste, a prezidat criza datoriilor suverane a Europei cu Merkel și s-a confruntat cu proteste masive de stradă împotriva reformelor legislației muncii.

În acest ultim punct, Macron simte acum o parte din presiunea pe care Hollande a simțit-o în ultimele luni de președinție. Peste un milion de cetățeni francezi s-au alăturat marșurilor împotriva unei reforme planificate a sistemului de pensii și sunt preconizate noi proteste și greve. Hollande a criticat planurile de reformă, care ar ridica vârsta de pensionare la 64 de ani.

„Președintele a ales momentul potrivit? Având în vedere succesiunea crizelor și inflația ridicată, francezii vor să fie liniștiți. A propus guvernul reforma corectă? Nici eu nu cred –  măsura este văzută ca fiind nedreaptă și brutală”, a spus Hollande. „Dar acum că un proces parlamentar a fost pus în mișcare, executivul va trebui să ajungă la un compromis sau să-și asume riscul de a merge până la capăt, ceea ce va crește nivelul de furie”, a mai spus fostul președinte.

„Motorul” UE pare gripat

O diferență notabilă între Hollande și Macron este calitatea relației franco-germane. În timp ce Hollande și Merkel s-au străduit să afișeze o formă de prietenie politică, cele două părți au fost în mod evident în dezacord în timpul lui Macron. „În aceste momente în care totul este redefinit, cuplul franco-german este nucleul indispensabil care asigură coeziunea UE. Dar trebuie să se redefinească contribuțiile ambelor părți și să se stabilească noi obiective, inclusiv securitatea europeană”, a spus Hollande.

„Nu este vorba să ne vedem mai des, sau să vorbim mai clar, ci să ținem cont de noua situație pentru că, dacă nu se face acest lucru, și dacă acel fundament politic nu este sigur și dacă neînțelegerile persistă, nu este doar un dezacord bilateral între Franța și Germania pe care îl vom avea, dar vom avea o Uniune Europeană blocată”, a spus el, adăugând că „spera” că un summit franco-german recent „ar lămurit neînțelegerile”.

Liderul socialist a avut, de asemenea, câteva cuvinte de apreciere pentru Macron în privința modului în care încearcă să-i mobilizeze pe europeni în jurul unui răspuns robust la Legea de reducere a inflației (IRA) a lui Biden, care oferă subvenții majore industriei ecologice americane. Mai multe țări UE s-au declarat împotriva planurilor, promovate de Paris.

În timpul unei conferințe de presă comune de luni, Macron și premierul olandez Mark Rutte au convenit să nu fie de acord cu privire la răspunsul UE. „În IRA, Franța descoperă că partenerii săi sunt, în cea mai mare parte, guverne liberale. Când le spui olandezilor sau scandinavilor despre ajutorul direct [pentru companii], ei receptează ceva care contravine nu doar spiritului, ci și literei tratatelor”, a spus Hollande.

Hollande propune noi instituții

O altă problemă care zguduie politica europeană în ultima vreme este scandalul de corupție din Qatargate, în care actuali și foști europarlamentari, precum și lobbyiștii, sunt acuzați că au luat bani în schimbul influențării activității Parlamentului European în favoarea Qatarului și Marocului.

Hollande și-a amintit că propria sa administrație a fost lovită de un scandal atunci când ministrul său de finanțe a fost descoperit că mințea în legătură cu conturile bancare elvețiene pe care nu le-a dezvăluit autorităților fiscale. Scandalul l-a determinat pe Hollande să înființeze „Haute autorité pour la transparence de la vie publique” - o autoritate independentă care auditează funcționarii publici și are puterea de a sesiza orice abatere către un procuror.

Acum ar fi un moment bun pentru UE să urmeze acest exemplu și să înființeze un organism de etică independent, a spus Hollande. „Cred că este o instituție bună care ar avea un rol de jucat la Bruxelles”, a spus el. „Unele țări vor fi total în favoarea acestei instituții, deoarece integritatea și transparența fac parte din valorile lor de bază ale UE. Alții, precum Polonia și Ungaria, vor vedea o provocare la adresa suveranității lor”, a încheiat fostul locatar de la Elysée, potrivit Politico