Aniversăm zilele astea 33 de ani de la căderea comunismului în România, ultimul bastion prăbușit în 1989 sub loviturile Perestroikăi. Dărâmarea Zidului Berlinului, simbol hâd al Cortinei de Fier, a însemnat și sfârșitul Războiului Rece, în forma în care omenirea l-a cunoscut între 1946 și 1989. Acum trăim un nou Război Rece, având aproape aceiași protagoniști, doar unii sateliți au schimbat tabăra, și, aproape sigur, peste ani vom citi și despre el povești precum cea de azi.

Povestea o țesem în jurul unuia dintre cele 13.000 de documente desecretizate în cel mai recent lot de acte din uriașul dosar ”JFK Files”, el fiind și o continuare a documentului prezentat ieri pe evz.ro.

Arătam ieri cum încă de la începutul anchetelor legate de asasinarea președintelui John Fitzgerald Kennedy, la 22 noiembrie 1963, a existat obsesia implicării serviciilor sovietice în acțiunea pușcașului Lee Harvey Oswald. Acesta a locuit în URSS, între octombrie 1959 și iunie 1962, perioadă în care a fost înscris și la o ”școală” de contrainformații.

Concluzia tuturor comisiilor, fie sub egida Casei Albe, fie a Congresului, a fost – și a rămas așa de-a lungul a șase decenii – că Oswald a acționat singur.

Dar lăsaseră autoritățile americane cu adevărat un val al uitării peste cazul care a alimentat copios Teoriile Conspirațiilor?

Un document din 17 iulie 1990, de fapt un debriefing (interogatoriu) făcut în Centrală, în 12 ianuarie, al unui agent care avusese contacte cu agenți ruși, spune altceva. Lee Harvey Oswald era încă o obsesie pentru CIA.

Cel care a executat misiunea de debriefing notează:

”Sursa a discutat cazul Lee Harvey Oswald cu foști instructori de la Școala Superioară de Contrainformații a KGB din Minsk. După defectarea sa în URSS, Oswald a fost relocat în Minsk, în afara Moscovei. A fost plasat sub o supraveghere strictă de structura regională sau locală a KGB din Minsk. Ofițerii din al doilea eșalon (Secundul Directorat) al KGB erau în contact cu Oswald și îl considerau (îl tratau ca pe) un agent, pentru că le putea oferi informații din trecutul său. Marina era și ea considerată agent.”

Aici trebuie amintit că Marina era soția pe care Oswald o cunoscuse în Rusia. În 1962, când el a revenit în SUA, Marina l-a însoțit. Împreună au avut doi copii, primul, o fetiță, fiind născut în URSS.

Autorul documentului mai notează că americanul ocupa un apartament bun, potrivit standardelor locului, în Piața Victoriei, în apropierea Școlii de Contrainformații, și că a fost interogat de mai multe ori de KGB, în Moscova și în Minsk. Sursa nu știa ce informații oferise americanul. El fusese pușcaș marin, dar nu a avut niciodată contact cu misiuni delicate sau de mare importanță.

Oswald a făcut depresie în URSS

”Oswald a făcut depresie în URSS. Îi era dor de casă și a vrut să revină în Statele Unite. Într-un final a primit permisiunea de la autoritățile sovietice pentru a se întoarce în Statele Unite împreună cu soția sa, Marina.

Cei din KGB care îi instrumentau cazul l-au pasat celor de la Primul Directorat pentru a fi folosit de rezidența KGB din Statele Unite. Această propunere a fost până la urmă respinsă, pentru că Oswald era considerat prea instabil. Potrivit sursei, KGB nu l-a folosit pe Oswald în Statele Unite și nici nu a mai avut contacte cu el.”

Aici trebuie spus că faptul că niciuna dintre marile Puteri nefiind interesată de ”defectările” sale a dus la apariția planului nebunesc de a îl ucide pe președintele Americii, în speranța că vreuna dintre țările comuniste îl va primi ca pe un erou. Concluzia nu ne aparține ci este explicația oferită de psihologia judiciară în cadrul versisunii oficiale asupra evenimentelor.

„KGB nu i-a dat lui Oswald sarcina de a îl asasina pe președintele Kennedy”

Marina era considerată agentă, dar, spune sursa, ei nu îi plăcea să colaboreze cu KGB. Îi păsa de Oswald, dar mai mult o interesa să plece din Uniunea Sovietică și să scape de sărăcie!

Poate părea că, după căderea Cortinei, un agent american a avut un contact întâmplător cu o sursă care lucra și în 1959, dar nu este așa. Din enumerarea persoanelor cu care s-a discutat pare mai degrabă că tema ”Oswald” era de interes pentru CIA.

Sursa ar fi avut ”discuții consistente” cu trei colonei, instructori la Școala KGB și cu doi ofițeri din Externe.

Toate aceste surse de informații susțineau în 1990 că Oswald nu a fost manevrat de KGB după ”redefectarea” sa în SUA din 1962 și că nu i s-au dat sarcini. Inclusiv mențiunea că „KGB nu i-a dat lui Oswald sarcina de a îl asasina pe președintele Kennedy”.

Ofițerii ruși considerau absurde zvonurile privind implicarea Moscovei, spunând că nimeni nu putea risca scandalul asasinării unui lider mondial! Autorul notei spune că va continua debriefingul pentru a căuta și alte informații despre Lee Harvey Oswald. În 1990!