Alexander Grushko a susținut că că NATO ar fi putut evita un conflict în Ucraina, Totuși, alianța a preferat să „demonizeze” Rusia și a împins Kievul spre declanșarea unui conflict armat. În plus, adjunctul ministrului rus de externe a mai adăugat că NATO nu ar fi trebuit să ofere ajutor militar armatei ucrainene, ci să îndemne autoritățile de la Kiev să pună în aplicare acordurile de la Minsk, „dar pentru alianță a fost important să demonizeze Rusia și, de fapt, prin acțiunile sale nesăbuite, a încurajat Kievul să continue războiul fratricid autoprovocat”.
Așadar, adjunctul lui Serghei Lavrov a dat vina NATO pentru războiul din Ucraina. În plus, Grushko susține că acesta afost declanșat în momentul în care membrii alianței au anunțat că Ucraina și Georgia vor deveni membre ale NATO la Summit-ul din 2008 de la București.
„Vreau să spun că după 2007, când NATO a decis la București că Georgia și Ucraina vor deveni membre ale alianței, am spus că această decizie a pus o bombă cu ceas la baza securității europene și dacă această decizie nu va fi revizuită, ea va exploda mai devreme sau mai târziu”, a spus Grushko.
Vladimir Putin la summit-ul NATO de la București din 2008
Summit-ul NATO din capitala României s-a desfășurat în aprilie 2008. Acesta a reprezentat cel mai important eveniment de politică externă organizat de țara noastră, dar și summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO. La acest summit au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalți reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai statelor contribuitoare la operaţiunile NATO în Afganistan.
La eveniment a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin a fost primul preşedinte rus care a venit în România după 1990. Extinderea Alianțeii Nord-Atlantice a fost tema cea mai sensibilă a summitului deoarece cele mai complexe negocieri au avut drept scop aderarea Georgiei și a Ucrainei. Intrarea celor două țări în NATO a fost îngreunată pentru că nu exista un consens între aliați. Cu toate acestea, printr-o declarație comună semnată de șefii de state şi de guverne care au participat la summit, Ucrainei i se promitea că va deveni membră NATO.
În acest context Putin a criticat decizia NATO. El a explicat că hotărârea a fost luată fără a ţine cont de interesele Rusiei și de scutul american anti-rachetă. „Extinderea continuă a NATO, crearea de noi infrastructuri în noile state membre, scutul american anti-rachetă sunt aspecte care nu contribuie la creșterea încrederii între NATO și Rusia. Această imagine a unui bloc militar puternic la graniţele noastre va fi interpretată în Rusia ca o ameninţare la adresa securităţii noastre”.
Angela Merkel i-a făcut pe plac lui Putin și s-a opus aderării Ucrainei la NATO, la summitul de la București. sursa foto: EVZ
România susține aderarea Ucrainei la NATO
În același timp, președintele Klaus Iohannis a postat, în urmă cu două săptămâni, pe Twitter, o declarație semnată de el și de președinții statelor din Europa centrală și de est. În această postare a fost reconfirmat „sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”. Liderii de stat care au semnat declarația au fost președinții din Cehia, Estonia, Lituania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia și Slovacia.
„Noi susţinem cu fermitate decizia Summitului NATO de la Bucureşti din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei”, a transmis preşedintele Iohannis, informează Hotnews.
