Creșterea globală este de așteptat să crească la 2,7% în 2023, de la 3,2% în 2022, ceea ce ar fi cea mai slabă performanță din ultimele două decenii, cu excepția crizei financiare din 2008 și a pandemiei din 2020

„Ce este mai rău urmează să vină”. Prognozele economice publicate marți, 11 octombrie, de Fondul Monetar Internațional (FMI) au cel puțin meritul clarității. Creșterea globală este de așteptat să fie de 2,7% în 2023, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de prognoza din iulie, după 3,2% în 2022. Aceasta ar putea fi cea mai slabă performanță din ultimele două decenii, cu excepția crizei financiare globale din 2008 și pandemia din 2020.

O treime din economia internațională ar putea experimenta astfel o contracție în 2022 sau în 2023. Aceste prognoze rămân însă foarte ipotetice, din cauza incertitudinilor legate de războiul din Ucraina sau de apariția unor noi variante de Covid-19. Creșterea planetei ar putea scădea astfel sub pragul de 2% cu o probabilitate de 25%.

În Statele Unite, consumul lent, cu puterea de cumpărare erodată de inflație, a încetinit creșterea produsului intern brut de la 5,7% în 2021 la 1,6% în 2022, conform previziunilor FMI, la 1% în 2023. Economia zonei euro ar trebui să reziste mai bine în 2022 (3,1%) datorită sănătății bune a sectorului serviciilor și în special a turismului din Italia și Spania.

Ar trebui apoi să scadă la 0,5% în 2023, pe un continent care este unul dintre cele mai afectate de conflictul ruso-ucrainean, cu riscuri de penurie de energie în această iarnă și după creșterea de patru ori a prețului gazului într-un an. „Criza energetică, mai ales în Europa, nu este un șoc temporar”, spune FMI, care preconizează o iarnă 2023 și mai grea decât cea care urmează.

„Presiune ascendentă asupra prețurilor”

Țările emergente se descurcă relativ mai bine, deoarece ar trebui să își vadă creșterea stabilă în 2023, în jur de 3,7%. „Pe măsură ce economia globală se îndreaptă spre ape agitate, turbulențele financiare ar putea izbucni la o mai mare intensitate”, notează instituția de la Washington despre creșterea ratei dobânzii Rezervei Federale, ceea ce determină un flux de capital din țările emergente în Statele Unite.

„Presiunile determinate de creșterea prețurilor reprezintă cea mai imediată amenințare la adresa prosperității actuale și viitoare, reducând veniturile și subminând stabilitatea macroeconomică”, declară Pierre-Olivier Gourinchas, economist-șef al FMI. Inflația globală a crescut considerabil (8,8% în 2022), atingând niveluri nemaiîntâlnite în țările bogate în ultimii patruzeci de ani. Acest val a depășit toate previziunile și s-a accelerat odată cu războiul din Ucraina, cu închiderile de fabrici din China ca urmare a politicii Zero Covid și deschiderea porților de creditare pentru a relansa economia mondială la sfârșitul pandemiei. După ce a atins vârful la sfârșitul anului 2022, se așteaptă ca inflația să rămână „mai mare decât se aștepta și să scadă la 4,1% în 2024” la nivel global. Bătălia este, așadar, departe de a fi câștigată, iar înăsprirea monetară probabil va continua.

Una dintre puținele vești bune este scăderea prețurilor la alimente. Este de așteptat ca lumea să se îndepărteze de vârful atins la începutul anului 2022, ca urmare a redresării treptate a exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră. Cu toate acestea, printre alți factori de stres, FMI menționează „prețurile energiei, presiunea asupra costurilor lanțului de aprovizionare și piețele tensionate ale forței de muncă, în special în economiile avansate”.

Războiul din Ucraina reprezintă cealaltă amenințare pentru economia globală, în special în Europa, cu creșterea prețurilor la energie, scăderea moralului gospodăriilor, o încetinire a producției și lanțuri de aprovizionare rupte.

Amenințarea Covid-19, ignorată de la începutul conflictului, nu trebuie subestimată. A dus la o contracție a PIB-ului în al doilea trimestru în China, când multe fabrici au fost închise. „Reapariția variantelor de Covid-19 amenință redresarea economică”, notează FMI, referindu-se în special în Africa subsahariană, unde doar 26% din populație a fost vaccinată. Norii, asemenea incertitudinilor, se adună la orizont. „În general, șocurile din acest an vor redeschide rănile economice care s-au vindecat doar parțial în urma pandemiei”, conchide Pierre-Olivier Gourinchas, notează lemonde.fr.

(Traducerea Rador)