Completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a explicat în motivarea din dosarul în care fratele fostului primar PSD al Constanței, Alexandru Mazăre, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, că decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind specializarea completurilor de judecată nu a fost aplicată pentru că ar fi lungit procesul de judecată, existând totodată riscul prescrierii faptelor.

În dosarul în care fostul senator PSD Alexandru Mazăre, fratele fostului primar al Constanței Radu Mazăre, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, completul de judecată a aplicat decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din data de 21 decembrie 2021, în favoarea deciziei Curții Constituționale a României privind lipsa de specializare a completurilor de judecată din dosarele de corupție.

Motivul pentru care decizia CJUE a prevalat deciziei CCR

În motivarea instanței din dosarul Henri Coandă în care fostul senator PSD a fost condamnat, completul de judecată, format din Francisca Vasile, Sandel Macavei, Oana Burnel, Simona Cîrnaru și Dan Enescu, a explicat motivele pentru care a aplicat decizia CJUE și nu a trimis spre rejudecare la completul format din trei judecători cazul cu pricina.

Judecătorii au arătat în motivarea deciziei pronunțate că, dacă s-ar fi aplicat decizia CCR care prevedea specializarea completurilor de judecată în cazurile de corupție, ar fi existat riscul prescrierii faptelor.

Mai mult decât atât, s-a considerat că cerința în cauză a fost îndeplinită, având în vedere că judecătorii au fost specializați, anterior acestei decizii, pe cazuri de corupție.

Pe 21 decembrie 2021, CJUE a decis că dreptul european prevalează celui național, inclusiv în faţa deciziilor CCR. Judecătorii din România nu pot aplica, astfel, fără riscul de a fi anchetați, deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene. În cazul țării noastre, recomandările CE din cadrul MCV sunt obligatorii, potrivit CJUE.

Extras din motivarea deciziei de condamnare a lui Alexandru Mazăre

„Înalta Curte constată că, aplicarea Deciziei nr. 417/2019 din 3 iulie 2019 a Curţii Constituţionale ar avea drept consecinţă rejudecarea în primă instanţă a cauzei de faţă, iar o astfel de rejudecare are în mod inevitabil ca efect prelungirea duratei procedurilor penale aferente.

Or, pe lângă faptul că România s-a angajat să reducă durata procedurii pentru cauzele de corupţie, Curtea de Justiţie a reamintit că, ţinând seama de obligaţiile specifice care îi incumbă României în temeiul Deciziei 2006/928 (prin care s-a institut monitorizarea MCV asupra justiției din România – n.r.), reglementarea şi practica naţionale în această materie nu pot avea drept consecinţă prelungirea duratei anchetelor privind infracţiunile de corupţie sau slăbirea în orice alt mod a luptei împotriva corupţiei (…)

Aplicarea deciziei Curţii Constituţionale, prin acţiunea conjugată cu normele naţionale de prescripţie, este de natură a împiedica sancţionarea, în mod efectiv şi disuasiv, a persoanelor care ocupă cele mai importante poziţii în statul român şi care au fost condamnate pentru săvârşirea, în exercitarea funcţiilor lor, a unor fapte de fraudă gravă şi/sau de corupţie gravă. Având un impact direct şi generalizat asupra cauzelor soluţionate de Înalta Curte şi impunând o rejudecare a cauzelor de fraudă şi/sau de corupţie în discuţie, decizia menţionată are ca efect imediat şi inevitabil prelungirea duratei procedurilor penale aferente (…)

Reluarea ciclurilor procesuale dată fiind complexitatea cauzelor şi durata considerabilă de timp a procedurii până la pronunţarea unei hotărâri definitive, face aproape inevitabil ca prin această prelungire să se depăşească termenele de prescripţie aplicabile, riscul de impunitate devenind în acest fel sistemic faţă de categoria de persoane menţionată.

Prin urmare, riscul de impunitate ar deveni sistemic pentru această categorie de persoane şi ar repune în discuţie obiectivul combaterii corupţiei la nivel înalt”, a arătat Înalta Curte de Casație și Justiție în motivarea deciziei de condamnare.