Legea promovată de Cătălin Predoiu, pentru desființarea Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, a primit avizul Curții Constituționale. Magistrații au publicat motivarea deciziei prin care au respins sesizarea de neconstituționalitate a USR, cu privire la acest act normativ.

Judecătorii Curții Constituționale au arătat în motivarea deciziei că nu există nici o normă constituțională care să condiționeze adoptarea unei legi de existența unui aviz din partea unor organisme consultative. În cazul de față, concret, este vorba despre Comisia de la Veneția. A fost justificarea pe care magistrații CCR au prezentat-o la susținerile USR cu privire la necesitatea așteptării avizului Comisiei de la Veneția. CCR consideră că Parlamentul are competenţa să desfiinţeze o structură de parchet, așa cum este SIIJ, iar modul de organizare a sistemului naţional de justiţie este parte a identităţii constituţionale a statului român.

„În jurisprudenţa Curţii, s-a reţinut că avizele Comisiei de la Veneţia nu au un caracter obligatoriu (Decizia nr.51 din 25 ianuarie 2012, Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, Decizia nr. 799 din 18 noiembrie 2015), astfel că aceste avize invocate nu au relevanţă constituţională, ci, eventual, se constituie într-un suport furnizat judecătorului constituţional în interpretarea textelor constituţionale de referinţă.

În cauza de faţă, invocarea încălcării art.148 alin. (1) din Constituţie, prin prisma nerespectării unor avize ale Comisiei de la Veneţia, nu poate fi analizată, chiar şi pentru faptul că această Comisie nu este un organ de lucru al Uniunii Europene, iar art.148 alin. (1) din Constituţie se referă doar la obligaţiile României în calitate de stat membru al Uniunii Europene", spune CCR.”, se arată în motivarea deciziei CCR.

legătura cu deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene

În legătură cu decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la Secţia specială, CCR a mai arătat că hotărârea CJUE din mai 2021 se referă la altă situaţie.

„Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, pronunţată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 şi C-397/19, porneşte de la premisa înfiinţării, în cadrul Ministerului Public, a unei secţii specializate care are competenţa exclusivă de a ancheta infracţiunile săvârşite de judecători şi de procurori.

Or, ipoteza legii criticate este diferită faţă de cea avută în vedere de CJUE. Astfel, legea analizată nu înfiinţează în cadrul Ministerului Public o secţie specializată care să aibă competenţa exclusivă de a ancheta infracţiunile săvârşite de judecători şi de procurori, ci desfiinţează respectiva secţie specializată avută în vedere de CJUE şi, pe structura generală deja existentă, unifică toate dispoziţiile referitoare la competenţa diverselor parchete de a efectua urmărirea penală în privinţa judecătorilor/procurorilor. Legiuitorul este cel competent să organizeze cadrul legislativ necesar desfăşurării activităţii Ministerului Public, sens în care alin. (2) şi (3) ale art.131 din Constituţie fac trimitere expresă la sintagma «în condiţiile legii».

Totodată, rezultă că, în cauza de faţă, prevederile de drept european în interpretarea dată prin hotărârea CJUE nu pot fi folosite ca norme interpuse controlului de constituţionalitate, întrucât respectiva interpretare nu vizează ipoteza reglementată prin legea criticată”, se mai arată în motivarea CCR.

Precizările Curții Constituționale

Totodată, în motivare se arată că instanța constituțională nu are competența să analizeze expunerea de motive a legii pentru a determina dacă mecanismul de atribuire a competenței reglementat de legea criticată este sau nu similar cu cel al Parchetului European (a se vedea și Decizia nr.238 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.666 din 28 iulie 2020).

„Cu privire la critica potrivit căreia nu există mecanisme aparte de recrutare a judecătorilor care vor înfăptui actul de justiție în cauze cu magistrați, se poate observa că o competență și după calitatea persoanei a unor parchete nu atrage de plano obligația ca respectiva cauză să fie soluționată de judecători anume desemnați sau de judecători specializați. Astfel, dacă urmărirea penală a fost realizată de un parchet generalist, judecarea cauzei se poate face tot de un complet generalist. Prin urmare, nu se încalcă art.1 alin. (3) și (5) din Constituție”, se mai arată în motivare.

Analizând cele susținute, Curtea reține că autorii criticii pornesc de la premisa greșită potrivit căreia legea ar reglementa o specializare a procurorilor care instrumentează cauze cu magistrați. Or, legea nu reglementează o specializare a acestor procurori din moment ce vor instrumenta cauze ce privesc infracțiuni săvârșite de magistrați, indiferent de natura lor, și, mai mult, vor efectua urmărirea penală și în alte cauze ce țin de competența lor prevăzută de lege.

CCR a respins sesizarea USR

Curtea Constituțională a respins, miercuri, cu unanimitate de voturi, sesizările USR și AUR referitoare la legea privind desființarea Secției speciale. După decizia CCR, deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei, i-a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge Legea de desfiinţare a Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ).

El a solicitat demisia ministrului de Justiţie, Cătălin Predoiu, dacă avizul Comisiei de la Veneția va fi unul critic la adresa actului normativ.