Pe fondul schimbărilor climatice înregistrate în ultimii zeci de ani, meteorologii atrag atenția că ninsorile vor fi tot mai rare în București, iar în 50 de ani, zăpada ar putea să dispară complet din sezonul de iarnă.

Acum 10 ani, Bucureștiul era sub cod portocaliu de ninsori, în timp ce astăzi, zăpada lipsește cu desăvârșire, nu doar în capitală, ci în majoritatea zonelor extra-montane.

Conform meteorologilor, din 2050 ninsoarea ar putea fi un fenomen extrem de rar în capitala României, stratul de zăpadă va fi extrem de subțire și nu va persista mult timp, tocmai din pricina încălzirii globale.

”Nu se pune problema să nu fie ninsoare în 2050 sau începând din 2050. Probabil că vor mai fi episoade cu ninsoare. Statistic vorbind, ele vor fi din ce în ce mai rare, pe măsură ce continuă și se accelerează această cursă a încălzirii globale. Episoadele de ninsoare vor deveni mai rare, evident că și stratul de zăpadă care se va depune va fi din ce în ce mai restrâns și cu grosimea din ce în ce mai mică, mai ales în zonele joase”, a declarat climatologul Roxana Bojariu pentru Antena 3.

Zăpada nu va dispărea în zonele montane

Conform previziunilor, lipsa zăpezii din oraș va face ca iubitorii de sporturi de iarnă să opteze pentru vizite la munte, acolo unde zăpada va continua să se formeze, chiar și peste 50 de ani.

”La munte sunt alte condiții climatice și chiar în cazul încălzirii globale. La altitudini înalte se menține zăpada, deși și acolo există această tendință de reducere, dar se simte mai greu acolo. Statistic vorbind, ai episoade rare, dar și când te lovește, nu mai ții cont că probabilitatea a fost destul de mică, adică sunt efecte asupra comunității locale, în cazul nostru, asupra Bucureștiului”, afirmă climatologul.

Potrivit specialiștilor, în anii următori, iarna nu va dispărea, dar se va transforma, fapt care ne va afecta pe toți. Concret, lipsa zăpezii nu va afecta doar agricultura și turismul, ci va aduce și riscuri asociate pentru sănătate.

Schimbări climatice la nivel global

Încă de la începutul anilor `90 meteorologii atrăgeau atenţia asupra schimbărilor climatice care vor urma, la nivel global. Se vorbea de efecte exploatării resurselor, dar şi de influenţa asupra industriei. În timp, zone tot mai vaste au început să înregistreze fenomente tot mai ciudate din punct de vedere meteorologic.

În România, atenţia specialiştilor a fost captată în ultimii 20 de ani de vremea tot mai schimbătoare: ierni din ce în ce mai calde şi veri cu temperaturi caniculare. Problema pe care o articulează specialiştii este legată de modul în care agricultura noastră se va adapta la fluctuaţiile de temperatură din timpul iernii.

„Riscul climatic al iernilor calde se produce pe fondul încălzirii climei, care a provocat intensificarea circulaţiei aerului tropical de origine mediteraneeană, în directă legătură cu aceasta, procesele vegetative se declanşează încă din timpul iernii determinând stadii avansate de vegetaţie la sfârşitul acestui sezon la pomii fructiferi şi culturile agricole de toamnă, iar brumele târzii de primăvară devin, astfel, deosebit de distructive”, se precizează într-un studiu al National Geografic.