Kim Jong-un are în vedere o revenire la testarea focoaselor nucleare și a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune, o mișcare care ar crește dramatic tensiunile internaționale și ar risca o nouă criză nucleară în Asia de Est.

Testarea focoaselor nucleare

Biroul Politic al țării a ordonat o reexaminare a moratoriului autoimpus asupra testării nucleare și a rachetelor cu rază lungă, pe care Phenianul a anunțat-o în 2018, cu puțin timp înainte de prima întâlnire la nivel înalt a lui Kim cu Donald Trump. Decizia vine după trei ani de impas diplomatic în care cererile nord-coreene de relaxare a sancțiunilor economice au fost ignorate de SUA.

„Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului a recunoscut în unanimitate că ar trebui să ne pregătim mai temeinic pentru o confruntare pe termen lung cu imperialiștii americani”, se arată într-un raport despre întâlnire al Agenției Centrale de Știri din Coreea de stat.

În primele trei săptămâni ale acestui an, Coreea de Nord a testat deja patru seturi separate de rachete în Marea Japoniei, inclusiv rachete hipersonice a căror manevrabilitate sporită face dificilă interceptarea lor folosind scuturile de apărare antirachetă existente.

Dar toate acestea au fost rachete cu rază scurtă de acțiune, capabile să lovească Coreea de Sud și Japonia, dar nu ajung pe continentul american. Astfel de teste încalcă rezoluțiile Consiliului de securitate al ONU și au fost denunțate de guvernele vecine și occidentale.

Dar răspunsul a fost blând în comparație cu cel care a urmat ultimului test de focoase nucleare și o rachetă balistică cu rază lungă de acțiune de la Phenian în 2017. Pe măsură ce tensiunile au crescut, Trump a amenințat că va răspunde cu „foc și furie așa cum lumea nu a văzut niciodată”.

Închiderea centralei nucleare în schimbul eliminării sancțiunilor economice

Dar după ce a testat cu succes racheta sa puternică Hwasong-15 cu rază lungă de acțiune și un focos cu hidrogen, Kim a apelat la diplomație, ținând trei întâlniri la summit cu Trump. La prima din Singapore în 2018, cei doi lideri au convenit să „construiască un regim de pace durabil și stabil în peninsula coreeană” și să „lucreze pentru” denuclearizare.

Acolo, Trump a insistat asupra unui acord „totul sau nimic” privind denuclearizarea, prin care Coreea de Nord ar renunța nu numai la tot arsenalul său nuclear, ci și la stocurile sale de arme chimice și biologice.

Kim Jong-un a spus că cele două părți trebuie mai întâi să construiască încredere printr-o serie de acorduri mai mici. El s-a oferit să închidă principala sa centrală nucleară în schimbul eliminării parțiale a sancțiunilor economice internaționale, pe care Trump le-a refuzat.

Administrația Biden a revenit la politica lui Barack Obama – reținând oferta de discuții, dar respingând cererile nord-coreene de relaxare prealabilă a sancțiunilor, cu credința că presiunea pe care o exercită asupra regimului îl va forța, în cele din urmă, să ajungă la masa negocierilor, potrivit The National Interest.