Sursa: arhiva EVZ În Chile, demonstrații care cereau sprijinul guvernului pentru industria apicolă au venit cu stupii la protest. Polițiștii care încercau să-i îndepărteze au fost înțepați de albine. Patru apicultori au fost reținuți.
Aceștia au organizat o demonstrație în fața palatului prezidențial din capitala țării, Santiago. Ei au instalat în fața palatului aproximativ 60 de stupi, cu aproximativ 10.000 de albine, și au împiedicat poliția să disperseze demonstrația.
Șapte polițiști au fost înțepați în timp ce încercau să scoată stupii cu care protestatarii blocau un bulevard.
O secetă prelungită a devastat apicultura în Chile, afectând sursele de hrană ale albinelor.
Unul dintre protestatari le-a spus jurnaliştilor că moartea coloniilor de albine este devastatoare nu doar pentru ei, ci pentru întreaga lume.
Protestatarii cer o reformă guvernamentală pentru a crește prețurile la miere sau pentru a oferi subvenții producătorilor.
Oficialii Ministerului Agriculturii spun că împărtășesc îngrijorarea protestatarilor cu privire la efectul secetei, adăugând că acordă deja ajutor pentru 20 de comunități care se confruntă cu o lipsă gravă de apă, scrie Digi24.
Dar, în timpul protestului, mai multe albine au zburat din stupi, provocând îngrijorări trecătorilor.
„Este periculos pentru persoanele alergice, deoarece poate provoca moartea”, a spus un bărbat.
Poulațiile de albine în pericol
Populațiile de albine din întreaga lume au scăzut rapid în ultimii ani din cauza pierderii habitatului, a poluării și a utilizării pesticidelor.
Un studiu dat publicităţii de Greenpeace, sub titlul „Albinele în declin”, afirmă că până la 75% din recolte ar avea o productivitate diminuată în lipsa vectorilor naturali de polenizare, din care cel mai important este reprezentat de albine; specii cum sunt merii, tomatele şi plantele folosite ca nutreţ ar fi cele mai afectate, posibil chiar compromise.
Cele mai recente estimări evaluează la 265 miliarde de euro valoarea recoltelor polenizate natural, fără a lua în calcul şi efectul în cascadă asupra recoltelor ulterioare care s-ar obţine din generaţia respectivă de plante.
Această cifră nu ia în calcul nici efectul polenizării naturale asupra plantelor sălbatice, de la păşuni la arborii din păduri, astfel încât, în absenţa ei, planeta ar deveni aridă şi improprie vieţii. Aproximativ 90% din flora spontană are nevoie de polenizatori naturali (în cea mai mare parte insecte) pentru a se reproduce.
Recomandările noastre
