EXCLUSIV. Europa ne vrea fiii ploii și guvernanții de la București înghit gălușca. O Românie Verde, dar fără irigații

Cu prilejul rectificării bugetare de la sfârșitul săptămânii trecute s-a aflat că la Ministerul Agriculturii, care se lăuda cu fel de fel de programe în execuție pentru creșterea siguranței alimentare a românilor, au rămas neconsumate 50 la sută din fondurile alocate de la buget.

La audierile membrilor cabinetului Ciucă în comisiile parlamentare, noul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a avut grijă să se scuze, avant la lettre, că, prin mult lăudatul și invocatul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu vom primi niciun ban pentru sistemul de irigații.

Comisia Europeană nu putea, evident, să ne spună în față că ne preferă importatori de produse alimentare - asta în condișiile în care România poate produce hrană pentru peste 38 de milioane de oameni – ci ne-a reproșat că proiectul prezentat de Ministerul Agriculturii nu este suficient de „verde”, nereferindu-se la câmpurile noastre, ci la politica atât de dragă „progresiștilor” de la Bruxelles și USR-iștilor de la București, care prevede cât mai multă energie „verde”.

Numai că energia verde nu se mănâncă!

Sigur asta știau, când negociau, în prima jumătate a lui 2021, PNRR, și premierul Florin Cîțu și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, USR-istul Cristian Ghinea, însă au luat poziția ghiocelului, afectat de cea mai cumplită secetă, în fața Comisiei Europene.

Washingtonul dă undă verde Ucrainei pentru atacul cu rachete ATACMS în Rusia

Cel mai controversat mit despre carofii prăjiți a fost spulberat. Acesta este adevărul

Cristian Ghinea declara, în iunie, că neînțelegerile cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, privind reconstrucția sistemului de irigații prin PNRR, s-au datorat unei diferențe „de viziune foarte mare”. Ministrul USR a explica de ce nu era de acord cu planul întocmit de Ministerul Agriculturii, care a fost respins de Comisia Europeană:

„În esență, Comisia are o problemă cu aceste sisteme foarte mari de irigații care risipesc foarte multă apă, în condițiile în care nu avem un cadastru al apelor (...)

Putem să facem eligibile irigațiile dacă schimbăm sistemul, dacă acoperim canalele și le digitalizăm, dacă folosim altfel de distribuție de la canalele principale”.

În proiectul PNRR erau incluse proiecte privind infrastructura de gestionare a apei în valoare de 6,5 miliarde euro, din care două miliarde pentru sistemul de irigații.

S-a înțeles unde e problema? La „viziunea lui Ghinea” și la „digitalizarea” canalelor de irigații.

Acum măcar ne-am lămurit de ce, de peste 30 de ani, canalul Siret-Bărăgan, vital pentru agricultura românească, nu a fost finalizat. Nu este digitalizat!

„Nu era suficient de verde”

În replică la „viziunea” lui Ghinea, fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros explica că motivul invocat de Bruxelles (pentru a nu ne acorda fonduri pentru irigații – nota EVZ) a fost că planul pentru irigații, în valoare de circa două miliarde de euro, „nu era suficient de verde”.

El a susținut însă că draftul proiectului privind strategia de gestionare a apei, trimis Comisiei Europene în noiembrie anul trecut, avea soluţii tehnologice noi, digitalizate, folosea materiale prietenoase cu mediul şi se putea produce energie verde şi ieftină.

„Ce am vrut să facem, pornind de la imaginea acelor canale? Avem 9.600 de kilometri de canale principale, unii au spus că ne-am prezentat cu soluţii învechite, dar noi porneam de la ceea ce aveam. Ce speram să facem cu acele canale care existau? Soluţii tehnologice noi, impermeabilizare cu materiale prietenoase cu mediul, digitalizare, sisteme SCADA, iar soluţie mai verde decât ceea ce am prezentat noi nu cred că era.

Puteam să producem deasupra acestor canale, prin montarea acestor panouri fotovoltaice, pe o suprafaţă care altfel nu este utilizată nicicum, foarte multă energie verde şi foarte multă energie ieftină, dar care să ne permită să împingem acolo unde, într-adevăr, sistemul vechi pe care l-am moştenit necesită că apa să fie împinsă la 7 trepte, iar la preţul energiei de acum este total neviabil. Asta era soluţia pe care noi am prezentat-o. Era şi verde, era şi digital, şi producea şi energie pe suprafaţă mare”, afirma Oros.

Promisiuni, promisiuni...

Noroc cu noul guvern, PSD-PNL-UDMR, care, în programul de guvernare nu a uitat să precizeze:

„Agricultura românească trebuie să își consolideze performanţele și să devină competitivă pe termen lung, fără dependenţe sau vulnerabilităţi generate de schimbările climatice (...)

(...) România prezintă un risc major faţă de schimbările climatice, efectele acestora fiind reflectate de modificările în regimul de temperatură şi precipitaţii în peste 60% din suprafața țării”.

Iar undeva, prin stufosul program pentru Agricultură, își propune „Reabilitarea și extinderea sistemului de irigații”.

Promisiunea a venit după ce, în timpul negocierilor pentru formarea noii coaliții de guvernare, PSD anunța că, după ce Guvernul PSD-PNL va fi instalat la Palatul Victoria, PNRR se va renegocia cu Comisia Europeană pentru a fi introdusă și componenta de irigații.

După ce cabinetul a depus jurământul, e, din nou tăcere...

În loc de concluzie

Seceta extremă a produs peste 80% din pagubele anului agricol 2019-2020. Numai culturile de toamnă fuseseră afectate pe o suprafata de 1,2 - 1,4 milioane de hectare, ceea ce înseamnă aproximativ 40% - 50% din suprafața totală cultivată.

În primăvara anului 2019, Guvernul anunța că Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) va continua construcţia Canalului Siret-Bărăgan, un proiect început înainte de 1989, dar oprit după 1990.

În primăvara lui 2020 ar fi trebuit să înceapă lucrările.

Nimic nu s-a realizat.

În domeniul agriculturii, un obiectiv prioritar al Guvernului Orban pe termen mediu și lung a fost elaborarea și implementarea unei Strategii de Gestionare a Apei.

Această inițiativă era inclusă în Planul național de investiții și relansare economică lansat în iulie 2020 și ea ar fi trebuit să prevadă reabilitarea infrastructurii de irigații în perioada 2021-2024, prin punerea în funcțiune a 138 amenajări de irigații, cu un buget estimat de 3,4 miliarde de euro.

În același timp, era prevăzută reabilitarea infrastructurii de desecare - drenaj care deservește o suprafață de 2,8 milioane de ha, cu o valoare de 1,1 miliarde de euro, precum și efectuarea de lucrări de combatere a eroziunii solului care deservesc o suprafață de aproximativ 510.000 de hectare, cu o valoare de 500 milioane de euro.

Ghinion, Strategia de Gestionare a Apei nu a primit undă verde de la Bruxelles pentru a fi finanțată.