În contextul schimbărilor climatice ale căror efecte sunt tot mai evidente, oamenii de știință atrag atenția că un miliard de oameni vor suferi de căldură extremă la o încălzire de doar 2 grade Celsius. Criza climatică duce la creșterea combinației mortale de temperatură și umiditate, potrivit unui studiu publicat la Cop26. Cercetarea arată că dacă temperatura bulbului atinge 35 de grade Celsius, corpul uman nu se poate răcori prin transpirație și chiar persoanele sănătoase care stau la umbră vor muri în șase ore.

Studiul publicat de Met Office (Serviciul Național de Meteorologie din Marea Britanie) a fost prezentat la summitul climatic Cop26. Obiectivul principal al Cop26 este de a menține în viață șansa de a limita încălzirea globală la 1,5C. Totuși, delegații au declarat că mai sunt multe de făcut pentru a atinge acest obiectiv.

Met Office a evaluat temperatura bulbului umed, care combină atât căldura, cât și umiditatea. Odată ce această măsură atinge 35C, corpul uman nu se poate răcori prin transpirație și inclusiv persoanele sănătoase care stau la umbră vor muri în șase ore.

Analiza Met Office a folosit o limită de 32C pentru temperatura bulbului umed, la care muncitorii trebuie să se odihnească în mod regulat pentru a evita epuizarea din cauza căldurii, cel puțin 10 zile pe an.

Ce este temperatura bulbului umed

Temperatura bulbului umed este temperatura de saturație adiabatică. Aceasta este temperatura indicată de un bulb de termometru umezit expus la fluxul de aer. Temperatura bulbului umed poate fi măsurată prin utilizarea unui termometru cu bulbul învelit în muselină umedă.

Dacă eforturile de a pune capăt urgenței climatice eșuează și temperaturile cresc cu 4C, jumătate din populația lumii va suferi de acest stres termic extrem. Căldura este cel mai evident semn al încălzirii globale.

În acest context, căldura extremă din orașe s-a triplat în ultimele decenii, potrivit unui studiu recent. În vara anului 2020, mai mult de un sfert din populația SUA a suferit de efectele căldurii extreme, cu simptome care includ greață și crampe.

Cel puțin 166.000 de persoane au murit din cauza valurilor de căldură din întreaga lume în cele două decenii până în 2017, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Britanicii nu sunt pregătiți pentru căldură

Guvernul britanic a fost avertizat în repetate rânduri că țara este „nepregătită″ pentru creșterea temperaturii. Analiza Met Office derivă din cercetările efectuate în cadrul proiectului Helix, finanțat de UE, care cartografiază, de asemenea, riscurile tot mai mari de inundații, incendii de pădure, secetă și insecuritate alimentară.

Practic, aproape întreaga lume locuită este afectată de cel puțin un impact climatic. Andy Wiltshire, de la Met Office, a declarat: „Oricare dintre impacturile climatice prezintă o viziune înfricoșătoare a viitorului. Dar, bineînțeles, schimbările climatice severe vor determina multe efecte, iar hărțile noastre arată că unele regiuni vor fi afectate de mai mulți factori.″

Țările tropicale, printre care Brazilia, Etiopia și India, sunt cele mai afectate de stresul termic extrem. Unele dintre aceste zone sunt împinse spre limita de suportabilitate umană.

Schimbările climatice vor lovi Europa

Profesorul Albert Klein Tank, directorul Centrului Hadley al Met Office, a declarat: „Aceste hărți dezvăluie zonele din lume în care se preconizează că vor fi cele mai grave efecte. Cu toate acestea, se așteaptă ca toate regiunile lumii - inclusiv Regatul Unit și Europa - să sufere în continuare din cauza efectelor schimbărilor climatice.″

Oamenii de știință semnalează de câțiva ani nivelurile mortale de căldură și umiditate. Un studiu din 2015 arată că Golful din Orientul Mijlociu, inima industriei petroliere mondiale, va suferi valuri de căldură dincolo de limita supraviețuirii umane dacă schimbările climatice nu sunt controlate.

Cel mai mortal loc de pe planetă pentru viitoarele valuri de căldură extreme va fi câmpia din nordul Chinei, conform theguardian.com. Este una dintre cele mai populate regiuni din lume și cea mai importantă zonă de producție alimentară din această uriașă națiune, potrivit unui studiu din 2018.