Credincioșii ortodocși prăznuiesc, marți, 14 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci sau, cum mai este numită în popor, Ziua Crucii. Este a doua cea mai importantă sărbătoare celebrată în toamnă. Iată ce obiceiuri și tradiții se respectă în această zi!

Pe 14 septembrie 2021, credincioșii sărbătoresc două evenimente importante din istoria Sfintei Cruci: răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos și Înălțarea Sa și aducerea Sfintei Cruci de persii păgâni, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a fost depusă de către acesta în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Înălțarea Sfintei Cruci este singura sărbătoare cu post aspru şi rugăciune care are loc anual.

Înălțarea Sfintei Cruci. Ce semnificații ascunde această zi

Sfântul Mare împărat Constantin cel Mare (306-337) trăia cu dorinţa de a afla Crucea pe care fusese răstignit Mântuitorul şi a trimis-o la Ierusalim pe mama sa, împărateasa Elena.

În decursul timpului însă, peste locul unde se spunea că se afla îngropată Crucea, fusese construit un templu păgân. După dărâmarea acestuia şi săparea în adâncime, au fost găsite trei cruci, iar alături de ele o inscripţie pe care scria „Iisus nazarineanul, regele iudeilor”.

Neştiind, însă, care este crucea pe care fusese răstignit Hristos, au fost puse pe rând deasupra unui mort care, la atingerea uneia dintre cele trei cruci, a înviat şi s-a ridicat viu. O femeie bolnavă de moarte, mergând la ea patriarhul cu împărăteasa şi aducând crucile, peste care a fost pusă crucea Domnului, îndată s-a sculat sănătoasă.

Astfel, prin aceste minuni, a fost identificată Crucea pe care fusese răstignit Hristos. Datorită mulţimii de oameni care doreau să vadă crucea, împărateasa Elena împreună cu patriarhul Macarie au înălţat-o în văzul tuturor.

Sfântul Constantin cel Mare a zidit în acel loc o biserică, Biserica învierii Domnului, sfinţită la 13 septembrie 335. A doua zi, la 14 septembrie, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat din nou, de pe amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii Răstignirii, pentru că toţi cei de faţă să-l vadă. De atunci, această zi a rămas definitiv că sărbătoare a „înălţării” sau „Arătării” Sfintei Cruci.

Cea de-a doua întâmplare care a făcut ca această sărbătoare să se generalizeze a fost aducerea Sfintei Cruci de la perşi. În anul 611, aceştia au intrat în Ierusalim, au distrus Biserica învierii şi au furat crucea pe care fusese răstignit Hristos. Câţiva ani mai târziu, în 629, împăratul Heraclius a înfrânt armatele perşilor şi i-a alungat din Ierusalim.

Sfânta Crucea a fost recuperată şi adusă de însuşi împăratul, care, la 14 septembrie 630, a aşezat-o în aceeaşi biserică.

În 634, Sfânta Cruce a fost dusă în procesiune solemnă de la Ierusalim la Constantinopol. De atunci, sărbătoarea înălţării Sfintei Cruci, limitată până în acel an numai la Ierusalim, s-a extins treptat, în toată Biserica de Răsărit.

În Biserica apuseană, sărbătoarea a fost introdusă de papa Serghie I (687-701), care era antiohian de origine.

Spre deosebire de alte praznice împărăteşti, Înălţarea Sfintei Cruci se sărbătorește cu post, pentru că ne aduce aminte de Patimile şi de Moartea Mântuitorului Hristos.

Ce tradiții și obiceiuri trebuie respectate de Ziua Crucii

Perioada în care credincioșii prăznuiesc Înălțarea Sfintei Cruci corespunde cu cea în care gospodarii bat nucii și adună crenguțe de alun din păduri. Potrivit tradiției, dacă rămurelele sunt culese în această zi, prind puteri miraculoase. În aceeași categorie intră și florile și frunzele de busuioc, menta, maghiranul și cimbrul. Aceste plante se sfințesc la biserică și se așază lângă cruce.

Din popor, umblă vorbă că florile de busuioc pot să ajute la ameliorarea durerilor de dinți. Astfel, bolnavii sunt afumați, potrivit obiceiurilor, cu crenguțe de busuios pentru a scăpa de friguri sau alte afecțiuni de sănătate. Crenguțele, puse în apă, pot să oprească și bolile păsărilor.

La Biserică, la sfințit, se duc și monede ce trebuie păstrate în portofel împreună cu o cruciuliță pentru a aduce spor în lucru și reușite la locul de muncă.

În această zi, nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, pepene sau prune pentru că miezul acestora se aseamănă cu Sfânta Cruce. Dacă acest lucru nu se respectă, asupra casei și familiei care a încălcat tradiție, se abate răul. Cu toate acestea, există o rugăciune care poate îndepărta spiritele rele de locuință.

Rugăciunea care îndepărtează răul de casă de Înălțarea Sfintei Cruci

„Să se scoale Dumnezeu, și să se risipească vrăjmașii Lui, și să fugă de la fata Lui cei ce-L urăsc pe Dansul. Să piară cum piere fumul, cum se topește ceara de fața focului, așa să piară demonii de la fața celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii, zicând:

Bucură-te, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, care gonești demonii cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorât la iad, și a calcat puterea diavolului, și te-a dăruit nouă pe tine, cinstita Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrăjmașul.

O, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi mie cu Sfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu și cu toți Sfinții, în veci. Amin!”