Românii, săracii Europei la energie! Care sunt cauzele și de ce ar trebui să ne îngrijoreze criza facturilor

Mai mult, aproape 14% dintre gospodăriile din România au datorii la plata facturilor și 10% dintre ele nu îți pot încălzi locuințele în mod adecvat.

Românii, în topul săracilor Europei la energie

La nivel UE, 6% din gospodării au datorii la facturile de energie, cu mari diferențe între țările post-comuniste și din sudul Europei față de cele din Vest. Spre exemplu, în Bulgaria 27% dintre gospodării au datorii la plata facturilor de energie, iar 30% dintre familii nu capacitatea să își încălzească locuința adecvat.

Sărăcia energetică este alegată direct de imposibilitatea gospodăriilor de a-și asigura necesarul de energie pentru gătit, încălzit, răcit sau iluminat la un nivel care satisface nevoile de bază. Dacă o familie nu își permite să achite facturile pentru energie consumată pentru necesitățile de bază a unei gospodării, fără a pune presiune pe bunăstarea sa generală, putem vorbi de sărăcie energetică.

Un studiu publicat de Infoclima arată că există un consens general că sărăcia energetică este întâlnită la milioane de familii din jurul lumii, inclusiv în țările dezvoltate. În Uniunea Europeană, sărăcia energetică domestică este determinată preponderent de 2 factori - venitul redus al familiei și eficiența energetică precară a locuinței.

Tranziție defectuoasă de la economia comunistă la economia liberă

Una din posibilele cauze ale sărăciei energetice în România, precum și în alte state post-socialiste din Europa, este tranziția defectuoasă de la economia planificată, socialistă la economia liberă. Pentru a menține un ritm accelerat al urbanizării și industrializării, regimurile socialiste au neglijat calitatea construcțiilor, respectiv consumul de energie foarte mare pentru întreținerea acestora. Acest lucru nu a fost resimțit de populație având în vedere că energia era subvenționată de stat. Însă odată cu tranziția la economia de piață, eficiența energetică redusă a clădirilor, mai ales a blocurilor și consumul crescut de energie au dus la dependență față de beneficiile sociale insuficiente și neadaptate transformărilor economice.

Studiile arată că sărăcia energetică poate un impact negativ asupra sănătății (fizice și mentale) și a longevității sau poate crește inegalitățile sociale și educaționale. Din păcate, cele mai vulnerabile la aceste procese sunt familiile care se confruntă cu probleme de ordin financiar, social și educațional. Sărăcia energetică duce la un clivaj social și mai mare, în special în societățile în curs de dezvoltare cum e și România.

Starea precară a clădirilor crește factura la curent și gaze

Starea clădirilor reprezintă un alt element important în impactul eficienței energetice. Din cele aproximativ 5,6 milioane de clădiri din România, aproximativ 90% dintre ele sunt pentru locuit și au fost construite majoritar în perioada comunistă, între anii 1960 și 1980. Doar 6% din fondul național de clădiri a fost construit după anul 2000. În plus, peste 90% din fondul locativ din România se află în proprietate privată. Însă românii sunt deseori proprietarii unor locuințe a căror calitate este redusă, iar veniturile mici și lipsa încrederii în autorități și vecini îi împiedică să acceseze fonduri pentru renovarea și reabilitarea locuințelor.

În context urban, cele mai predispuse la sărăcie energetică sunt blocurile de apartamente de tip panel construite din panouri de beton și care folosesc o centrală termică pe gaz pentru încălzire. Mai mult, consumul ineficient de energie al acestor clădiri duce și la  exacerbarea crizei climatice. Starea tehnică a stocului de clădiri rezidențiale cere operațiuni de reabilitare termică pentru aproximativ 90% dintre ele, 35% fiind reprezentate de blocuri multifamiliale.

Chiar dacă programele de reabilitare au fost inițiate atât la nivel guvernamental, cât și european, cele mai multe clădiri sunt în continuare ineficiente și cresc riscul de sărăcie al locatarilor. În perioada 2012-2018, a fost atinsă o rată de renovare de până la 5%, adică doar  12.300 de apartamente din 85.000 de clădiri de apartamente incluse în programe de intervenții. Aceasta corespunde unei rate anuale de renovare de 0,5, mult sub valoarea obiectivului european actual de 1% sau a obiectivului de până la 3% al inițiativei „Renovation Wave”.

În contextul pieței liberalizate a energiei care a dus deja la creșterea graduală a prețurilor, combinat cu veniturile mici, un consum ridicat de energie și cu traiul în locuințe ineficiente, există un risc mare ca multe familii să se confrunte cu sărăcia.

Zonele rurale sunt cele mai defavorizate energetic

În timp ce aproape un sfert (22,8%) dintre cetățenii europeni locuiesc în zonele rurale, în Europa Centrală și de Est proporția variază între 40%-50%. În România, aproape jumătate din populația țării (46,4%) trăiește în mediul rural cu precădere în case de tip unifamilial, construite din cărămidă, lemn și alte materiale naturale. Mai mult, aproape 80% din populația rurală folosește lemnul pentru încălzire, în sobe învechite și ineficiente energetic cu putere de încălzire redusă și cu emisii poluante cu efecte asupra sănătății umane și a mediului.

Chiar dacă lemnul este cel mai ieftin combustibil, acesta este asociat cu consumul ilicit și cu un preț crescut (cu precădere în sezonul rece). Chiar dacă în România există un sistem de ajutoare sociale pentru subvenționarea încălzirii, iar ultimele modificări legislative au creat mai multă echitate între combustibili (lemn, gaz, electricitate), rezolvarea problemelor de sărăcie energetică nu se poate baza doar pe aceste mecanisme.

În contextul unui fond locativ vechi, zonele rurale au printre cele mai mari nevoi de investiții întrucât aici se găsesc printre cele mai ineficiente clădiri. Programele de reabilitare existente (Casa Verde și Casa Verde Plus) nu adresează direct problema sărăciei energetice, fiind accesibile în special pentru gospodăriile cu venituri medii și mari. Mai mult, administrațiile locale din mediul rural au capacitate limitată de a accesa fonduri naționale și europene pentru reabilitare termică.