Stânca Dracului are în vârf o cruce. Legendele despre pietroiul ciudată care se mișcă noaptea

Stânca Dracului are în vârf o cruce. Legendele despre pietroiul ciudată care se mișcă noaptea

În plin sezon al concediilor de vară, dacă ajungeți prin Moldova, mai exact în zona Vatra Dornei sau Târgu Neamț, este obligatoriu să vizitați ”Stânca Dracului”, un monument la naturii, unic în Europa.

Situată la coada lacului de acumulare Izvorului Muntelui, de pe râul Bistriţa, ”Stânca Dracului”, cunoscută și sub numele de ”Piatra Teiului” sau ”Stânca plimbătoare”, este un monument al naturii cu statut de rezervaţie naturală.

În apropiere se află și stațiunea Durău, ceea ce face ca vacanța să fie și mai plăcută, fiind cunoscut că în zonă există păduri de brad cu aer oxigenat la maxim. În zonă se mai pot vizita și alte obiective cum ar fi Lacul Izvorul Muntelui, Munții Ceahlău, Mănăstirea Petru Vodă, Platoul Comarnicului, Biserica de lemn din Galu sau Biserica de lemn Trei Ierarhi din Poiana Largului.

Stânca Dracului are o înălţime de 23 de metri şi este amplasată pe un loc mai înalt care se ridică deasupra apei lacului de acumulare. Cel mai bun loc de observație este viaductul care traversează lacul de acumulare.

Ne puteți urmări și pe Google News

Numele stâncii provine de la o legendă locală, pe care oamenii o învaţă din moşi-strămoşi și o transmit la rândul lor generațiilor urmpătoare, tot prin viu grai. Se spune că piatra a fost adusă aici de către un drac, pentru că a vrut să se răzbune pe localnicii care nu îl ascultau. Acesta voia să arunce piatra peste sat, însă cântecul de deşteptare al cocoșului l-a speriat atât de rău încât a fugit, scăpând piatra în locul în care se află astăzi şi neducând la împlinire planul său malefic care ar fi dus la distrugerea satului.

”Pariul cu Dumnezeu” și cântatul cocoșului

În zonă, circulă mai multe legende legate de Stânca Dracului, ceea ce o face și mai misterioasă pentru turiștii care ajung în zonă.

Dincolo de legenda cu dracul care a vrut să arunce piatra peste sat, există și o altă poveste, care de data asta îl implică și pe Dumnezeu dar și pe un drac, pentru că altfel nu ar fi existat numele de ”Stânca Dracului”.

Așadar, se spune că diavolul voia controlul asupra omenilor şi astfel l-a convins pe Dumnezeu să pună un pariu cu el. Dracul s-a lăudat cât a putut de tare că va putea fura stânca din vârful Ceahlăului şi o va putea aduce până în zori. Diavolul a reuşit să o desprindă de pe munte, dar în timp ce încerca să o aducă a auzit cântecul cocoşilor de la răsăritul soarelui, s-a sperit şi a scăpat-o. Încă mai încearcă să o mişte din loc, spun localnicii, dar nu reuşeşte niciodată mai mult de câţiva centimetri.

Celebrul prozator român Alexu Russo a scris o altă legendă despre ”Stâncă Dracului”. Și de data asta este vorba despre Dumnezeu, un drac și un cocoș.

Astfel, în povestea lui Russo se spune că a existat o furtună puternică şi că diavolul a vrut să oprească cursul Bistriţei cu o stâncă desprisă din Ceahlău şi astfel să-i înece pe oameni. Deşi a reuşit să ia stânca şi să plece cu ea în zbor, Satana şi-a pierdut puterile la auzul cântecul cocoşilor, care anunţa că noaptea se termina, şi a scăpat-o. Din când în când, Diavolul se mai întoarce la ea şi se aşează în vârf. Atunci, ca prin vrajă, toate focurile se sting, iar animalele şi păsările tac.

Duhurile rele alungate cu o cruce

În zilele noastre, stânca are și renumele unui loc unde foarte mulți oameni s-au sinucis. Unul dintre ei, învățătorul Pristavu, care s-a urcat pe stâncă după care s-a aruncat în gol și s-a zdrobit de solul pietros

Profesorul Dorel Rusu, fost primar al comunei Poiana Teiului a dispus ca în vârful Stâncii să fie montată o cruce care să alunge duhurile rele. Ulterior, în vârful stâncii a crescut un tei, și astfel Stânca Dracului a primit al doilea nume, adică Piatra Teiului.

Misterul Stâncii Plimbătoare

De-a lungul timpului, oamenii au născocit legenda că dracul vine în fiecare noapte și mută stânca câțiva centimetri. De aici și al treilea nume de ”Stânca plimbătoare”.

Acest mister a fost deslușit de specialiștii de la Facultatea de Geografie din Iași, care au explicat că deplasarea pietrei în timpului nopţii este de fapt o iluzie optică apărută prin mărirea sau micşorarea debitului apei.