Jurnaliştii de la AFP au obţinut recent un raport compus din 4.000 de pagini redactate de experții ONU (Organizația Națiunilor Unite), care anunţă că schimbările climatice vor remodela fundamental viaţa pe Pământ în deceniile următoare, iar primii care vor resimţi marile schimbări vor fi copiii şi nepoţii noştri.

„Tot ce e mai rău urmează să vină şi va afecta viaţa copiilor şi nepoţilor noştri, mult mai mult decât a noastră. Avem nevoie de un plan clar pentru a îndeplini acest angajament şi pentru a stabili un nivel esenţial de încredere în acţiunile climatice multilaterale.

De asemenea, trebuie să accelerăm tranziţia de la cărbune, petrol şi gaze la energie regenerabilă prin adăugarea de locuri de muncă ecologice şi reducerea inegalităţilor”, a spus secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

 

Nu este singura problemă pentru omenire. Pandemia de coronavirus a adâncit criza financiară în ţările sărace. Aceste state au nevoie de ajutoare, dar cererile lor nu pot fi onorate.

Atenţie la criza nevoilor umanitare

„Criza nevoilor umanitare nu a fost niciodată mai mare. Organizaţia Naţiunilor Unite şi partenerii noştri caută să ajungă la 160 de milioane de oameni cu asistenţă doar în acest an – cea mai mare cifră de până acum”, a completat secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed.

Revenind la problema schimbărilor climatice, ele pot fi contracarate doar dacă poluare va fi dusă la zero până la mijlocul secolului. Aşa cum arată lumea astăzi, pare că este un obiectiv mai degrabă utopic decât unul realizabil.

Guterres a subliniat că Summitul pentru climă din 2026 de la Glasgow (Scoţia) va reprezenta un moment-cheie pentru viitorul omenirii. Toate ţările lumii ar trebui să înţeleagă atunci un singur aspect:  pe o planetă pe care nu se mai poate locui în condiţii optime, miliardele de euro sau dolari nu vor mai avea nicio valoare.

În prezent, societatea occidentală este conştientă de importanţa provocării climatice, iar guvernele încep să promită reforme care să reducă la maximum emisiile poluante. Totuşi, parcă încă este prea puţin. În acest context, ultimul angajament a fost anunţat de Comisia Europeană (CE) propune reducerea poluării aerului cu 50% e până în 2030.

„Schimbări climatice

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală care presupune o abordare responsabilă şi întreprinderea de acţiuni concrete la nivel global, regional, naţional şi local.

Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC) din 1992 reprezintă  instrumentul fundamental pentru gestionarea acestei problematici (ratificată de România prin Legea nr. 24/1994).

În data de 12 decembrie 2015 a fost adoptat Acordul de la Paris privind schimbările climatice, în cadrul Conferinței Părților de la Paris (COP21). Acordul de la Paris a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 2016. Au ratificat acordul 196 de părți, inclusiv UE și statele sale membre. România a ratificat Acordul de la Paris prin Legea nr. 57/2017 și a intrat în vigoare la data de 1 iunie 2017.

Acordul de la Paris este primul document cu caracter universal în domeniul schimbărilor climatice, care impune obligații juridice tuturor Părților pentru realizarea obiectivului de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2˚C față de nivelul din perioada pre-industrială (1990), avându-se în vedere eforturi suplimentare pentru ca această limită să fie de 1,5˚C.

Contribuția UE și a statelor sale membre pentru realizarea obiectivelor Acordului de la Paris este reprezentată de obiectivul neutralității climatice până în 2050, respectiv de ținta de reducere, la nivelul anului 2030, a emisiilor interne UE de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % față de 1990 (Concluziile Consiliului European din decembrie 2020).

Elemente de actualitate

În iunie 2017 Franța a prezentat, la New York și Geneva, un proiect de pact internațional (Pactul Global pentru Mediu - GPE), care face obiectul unor negocieri interguvernamentale pentru a deveni un instrument internațional cu forță juridică în domeniul mediului. În prezent proiectul rezoluției procedurale este în curs de negociere.

De la 1 august 2018 peste 50 de state membre ale Națiunilor Unite s-au alăturat pentru a forma un Grupul de prieteni privind clima și securitatea, cu scopul de a coopera pentru a găsi soluții la impactul schimbărilor climatice asupra politicii de securitate și de a stimula implicarea Organizației Națiunilor Unite în acest domeniu (inițiativa Germaniei și Nauru). România a devenit membru al Grupului la 10 ianuarie 2019.

La 15 decembrie 2018, a avut loc adoptarea Pachetului de reguli Katowice, în cadrul celei de-a 24-a reuniune a Conferinței Părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice. Documentul introduce standarde comune pentru ca toate statele lumii să-şi monitorizeze armonizat politicile în domeniul climatic, obiectivul fiind de a menține creșterea temperaturii globale sub 2ºC, şi, pe cât posibil, la 1,5ºC. Pachetul de reguli va permite, de asemenea, Părților să își consolideze progresiv contribuțiile la combaterea schimbărilor climatice, pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris.

Următoarea Conferință a Satelor Părți la UNFCCC, va avea loc în 2021, la Glasgow, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Poziția României

România își menține angajamentul ferm față de cadrul internațional legal dezvoltat de Organizația Națiunilor Unite – Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Convenția Cadru a ONU privind Schimbările Climatice (UNFCCC) – care pun schimbările climatice pe primele locuri în agenda ONU.

României sprijină acțiunea UE în domeniul combaterii efectelor schimbărilor climatice. Din această perspectivă, susține obiectivul de neutralitate climatică al UE în orizontul 2050 și implementarea Pactului Verde European.

România rămâne solidară alături de celelalte state în lupta împotriva schimbărilor climatice și va sprijini implementarea priorităților asumate la nivel regional, internațional și global”, se arată pe site-ul Ministerul Afacerilor Externe (MAE).