Potrivit ultimului raport al Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane, România nu îndeplineşte standardele minime de eliminare a acestui flagel, dar face eforturi semnificative în acest sens. 

România este considerată ţară de rangul 2 ca nivel al traficului sexual şi exploatării prin muncă, şi este menţinută pe aşa numita „watch list”, cea de supraveghere. Raportul include observaţii şi recomandări.

În ciuda gravităţii fenomenului, ţara noastră a primit o derogare pentru a nu trece la nivelul 3, printre ţările cu cel mai mare trafic de persoane din lume.

Țară sursă a traficului de persoane, sexual şi prin muncă, din Europa

Conform Departamentului de Stat al SUA, România rămâne principala ţară sursă a traficului de persoane, sexual şi prin muncă, din Europa. Marea majoritate a victimelor (72%), în 2020, sunt cele ale traficului sexual.

Traficanţii sunt de obicei cetăţeni români care lucrează ca parte a unui grup infracţional bazat pe legături de familie şi etnice cu victimele, care supun femei şi copii la traficul sexual în alte ţări europene precum Finlanda, Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie.

Potrivit raportului, româncele sunt recrutate pentru căsătorii simulate în Europa de Vest, iar după „intrarea” în aceste căsătorii, traficanţii forţează femeile să practice sexul sau le exploatează prin muncă.

Copiii reprezintă aproape 50 la sută dintre victimele traficului din România. Oficialii şi ONG - urile raportează o creştere a recrutării copiilor prin intermediul internetului şi a reţelelor sociale, în timpul pandemiei.

Există plângeri de exploatare sexuală online şi abuz al unor fete cu vârsta de 12 ani. Copiii cazaţi în instituţii, în special fete din case instituţionalizate sau din centre de plasament pentru persoane cu dizabilităţi, rămân vulnerabili la traficul sexual.

Mai multe ONG-uri, se arată în raport, notează că foşti rezidenţi ai centrelor de plasament servesc ca recrutor de fete minore din aceleaşi instituţii. Traficanţii exploatează copiii romi în traficul sexual şi cerşetoria forţată.

Traficanţii mai supun adulţii români şi copiii la muncă în agricultură, construcţii, hoteluri, producţie şi servicii casnice, precum şi la cerşetoria forţată şi la furt în România şi în alte ţări europene.

De altfel, abuzul prin muncă continuă însă să fie sub-raportat, se arată în documentul Departamentului de stat al SUA.

România trebuie să țină cont de mai multe recomandări

Identificaţi, în mod proactiv, potenţialele victime, în special în rândul celor vulnerabile, cum ar fi solicitanţii de azil sau copiii din căminele instituţionalizate, prin instruirea ofiţerilor de poliţie şi inspectorilor de muncă privind recunoaşterea indicatorilor de exploatare.

Investigaţi şi urmăriţi, în mod viguros, cazurile de trafic în temeiul statutului traficului şi pedepsirea liderilor traficanţi, inclusiv oficialii complice, cu sentinţe penale - închisoare - semnificative

Creşteţi semnificativ calitatea serviciilor specializate pentru victime - adulţi şi copii - inclusiv prin instruirea ofiţerilor locali de protecţie a copilului care lucrează cu victimele, asigurându-vă că aceştia dispun de resursele necesare, cum ar fi finanţarea.

Modificaţi legislaţia care să permită sprijin financiar ONG-urilor pentru serviciile acordate victimelor, să dezvolte şi să instituie un mecanism formal de administrare, etc.