Rusia lui Vladimir Putin vrea să devină un jucător important, dar discret, în Biserica Ortodoxă Română, susțin surse politice consultate de EVZ.

Conflictul dintre Patriarhul Bisericii Ortodoxe, Preafericitul Daniel și arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, are la bază o viitoare bătălie pentru succesiune, susțin surse din zona politică. Totodată ni s-a subliniat posibilitatea ca Rusia lui Vladimir Putin să devină un jucător major în România, prin impunerea în Sfântul Sinod a unor fețe bisericești cu simpatii pro-ruse.

Un scenariu care se discută intens în ultima vreme la București, dar și în cancelariile occidentale. În condițiile în care Biserica Ortodoxă Română, sub conducerea Preafericitului Daniel, a jucat un rol important în disensiunile dintre bisericile ortodoxe din Rusia, Ucraina, Rep. Moldova, Grecia, Serbia și a altor state balcanice, conducătorul acesteia este important pentru jocurile de putere.

Nu este prima dată când se aduce în discuție acest aspect, eforturile Rusiei fiind monitorizate atent. Mai ales în contextul unei retorici din ce în ce mai agresive a liderului de la Kremlin.

"Surse din interiorul BOR susțin că, finalmente, Patriarhul Daniel a ajuns la limita răbdării în ceea ce-l privește pe Teodosie (exponentul unei facțiuni rusofile), mai cu seamă după ce acesta s-a dat în spectacol de-a lungul întregului an, nesocotind directivele Patriarhiei și pretându-se la evidente jocuri politice.

Bomboana de pe colivă a survenit în preludiul alegerilor parlamentare, când un grup apropiat de AUR a început să strângă semnături pentru numirea lui în poziția de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, în locul lui Daniel. Firește, nu există o astfel de procedură în interiorul BOR, și probabil că nici nu va exista vreodată, dar scopul a fost acela de a enerva Patriarhia, și iată că a reușit". Așa era descris conflictul încă din 2020 de podul.ro.

Cei care doresc să ne transmită informații din culisele politicii sau viața vedetelor

pot trimite un mail la pontevz2021@gmail.com 

Confidențialitate garantată. Informațiile publicate vor fi recompensate. pontevz2021@gmail.com

Lucrurile au evoluat în același sens, iar o nouă răbufnire s-a înregistrat ieri

Așa cum se arată în scrisoarea devenită ieri publică, Arhiepiscopul Tomisului a cerut ridicarea la rang de mitropolie. Solicitare ce i-a fost respinsă într-o scrisoare de cinci pagini, de o duritate fără precedent în istoria post-decembristă. Scrisoare semnată de Patriarhul Daniel și făcută publică într-o inițiativă, iar, fără precedent. Un conflict deschis care ascunde mult mai mult decât o gâlceavă determinată de

„Deși, în mod frecvent, Arhiepiscopia Tomisului creează notă discordantă, sfidând recomandările și dispozițiile Patriarhiei Române, totuși solicită Patriarhiei Române ridicarea Arhiepiscopiei la rangul de mitropolie. În Arhiepiscopia Tomisului, normele statutare, cele regulamentare și hotărârile Sfântului Sinod sunt încălcate adesea prin: hirotonia unor teologi din alte eparhii fără ca aceștia să fi prezentat documentele de ieșire canonică din eparhia de care aparțin, admiterea la doctorat a unor candidați cu note sub 8,5, primirea preoților și monahilor din alte eparhii fără acordul chiriarhului eparhiilor respective etc”, se arată în documentul citat.

De ce era important ca Arhiepiscopia Tomisului să devină Mitropolie?

Potrivit organizării BOR, Sfântul Sinod se compune din Patriarh, ca Președinte și toti Mitropoliți, Arhiepiscopii, Episcopii eparhioți, Episcopii-Vicari si Ar­hiereii-Vicari în funcțiune, ca membri. In lipsa Patriarhului, presedinte al Sfantului Sinod este Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, iar in lipsa acestuia, Mitropolitul Ardealului, ur­mând apoi al Olteniei, al Banatului sau cel mai vechi Arhiepiscop sau Episcop in hirotonie.

Sfântul Sinod este convocat o dată pe an, între sesiuni funcționând un Sinod Permanent ce se compune din Patriarh, ca Președinte și Mitropoliți în funcție, ca membri. In lipsa Patriarhului, ședințele Sinodului vor fi prezidate de către unul din Mitropoliți, în ordinea prevăzută mai sus.

Deci Arhiepiscopul Tomisului nu face parte din Sinodul Permanent. Iar acolo se află adevărata putere din Biserică. În cazul alegerii Patriarhului lista de candidați este întocmită de Sinodul Permanent. Asta ca exemplu pentru ceea ce ar fi însemnat transformarea Arhiepiscopiei în Mitropolie.

O talpă pusă ascensiunii lui Teodosie

Arhiepiscopul Tomisului a fost criticat și pentru reacțiile sale în timpul pandemiei, care „au creat discuții aprinse în media și au adus deservicii de imagine Bisericii Ortodoxe, mai ales că au fost însoțite de o atitudine provocatoare, de lipsă de tact pastoral și de comunicarea deficitară cu autoritatea bisericească superioară, fapt care exprimă un duh de indisciplină și de răzvrătire”.

De ce a fost nevoie de un pasaj de o asemenea duritate? Pentru a-i tăia avântul și gândurile de mărire ÎPS Teodosie. Mai ales că "pentru slujirea, vrednicia și răspunderea de Patriarh este eligibil oricare dintre mitropoliții, arhiepiscopii și episcopii eparhioți în funcțiune, cetățeni români, care sunt doctori sau licențiați în teologie și s-au impus în conștiința Bisericii și a societății prin viață curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar și simț gospodăresc". După cum se specifică în capitolul dedicat alegerii Patriarhului din Statutul BOR. Cam tot ceea ce scrie în acest articol din Statutul BOR i se reproșează Arhiepiscopului Tomisului.

Astfel, scrisoarea Patriarhului trebuie citită și ca o nouă "talpă" ce are scopul de a fractura visul de expansiune al Marelui Frate de la Răsărit.