O acțiune în forță, desfășurată de o echipă specială a Poliției, DIICOT și SRI, structurile din Hunedoara, soldată cu arestări de răsunet, s-a finalizat după 7 ani cu un mare fâs.

Traian Berbeceanu a băgat la arest 35 de medici și farmaciști, acum achitaţi de instanţă.

Iureş mare în urmă cu 7 ani, în Hunedoara, Deva şi Sibiu. O acţiune fulger a Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Alba-Iulia, condusă la vremea aceea de către nonconformistul poliţist Traian Berbeceanu, în colaborare cu DIICOT. Acțiunea, sprijinită de SRI, destructura o grupare organizată care fura de la cei mai amărâţi şi mai năpăstuiţi dintre români: bolnavii de cancer. Așa s-a comunicat oficial.

Oameni cu zilele numărate, lipsiţi de apărare în faţa unei soarte crude. Singura lor speranţă de a li se mai lungi viaţa era la medicii oncologi. Medici care, mână în mână cu o clică de farmacişti veroşi, profitau de pe urma lor. Cel puţin aşa se afirma în anul 2013 în microfoanele jurnaliștilor.

La vremea respectivă, cazul a făcut vâlvă. Chiar i-a adus pentru a doua oară lui Traian Berbeceanu titlul de „Poliţistul anului”. Primul fiindu-i atribuit în 2007.

În acele momente de iureş, Traian Berbeceanu declara (avem înregistrarea): „Au fost efectuate 16 percheziţii, dintre care patru la sediul unor unităţi farmaceutice de pe raza municipiilor Hunedoara şi Deva şi la două cabinete medicale la Secţia de Oncologie a Spitalului Judeţean Hunedoara din Deva.

Traian Berbeceanu a băgat la arest 35 de medici și farmaciști

S-au ridicat la ora aceasta circa 35 de persoane, învinuiţi şi făptuitori, dar şi persoane care au sprijinit gruparea infracţională. Urmează să fie conduşi la DIICOT Hunedoara pentru audieri şi verificări. Membrii grupării infracţionale sunt învinuiţi de constituire de grup infracţional organizat. Cu infracţiune în scop de înşelăciune în dauna Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara, infracțiune de spălare de bani, evaziune fiscală și delapidare.”

Berbeceanu făcea astfel sinteza zilei de 6 aprilie 2013, când 35 de farmacişti şi medici oncologi au fost reţinuţi. Între ei şi medicii oncologi Nadia Ţârvuloiu, Alina Popa şi Elisabeta Mezo. Prejudiciul estimat de DIICOT se ridica la mai mult de 11 milioane de lei. Medicii Alina Popa şi Elisabeta Mezo, alături de marea majoritate a grupării de crimă organizată, au stat circa trei luni în arest preventiv.

Ce a comis gruparea destructurată de polițistul Berbeceanu și DIICOT

Ce se presupunea că au comis cei despre care Traian Berbeceanu dădea declaraţii în 2013, aflăm din rechizitoriul cu care au fost trimişi în judecată de către DIICOT:

„În cursul anului 2010, doi dintre inculpaţi au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală. Au început să folosească firme pe care le deţineau şi în care aveau calitatea de asociaţi şi / sau administratori. Ori în care aveau aceste calităţi persoane apropiate sau chiar aparţinători, şi care deţineau farmacii, pentru a înregistra aprovizionări fictive cu medicamente, în special oncologice sau adjuvante (substanţe cu valori mari şi care sunt decontate din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în totalitate), după care medici de specialitate, cooptaţi în grupul infracţional organizat, prescriau astfel de medicamente pentru bolnavii de cancer aflaţi în tratament.

Aceste medicamente nu erau în realitate administrate pacienţilor şi nici nu existau faptic în farmaciile la care ajungeau reţetele prescrise de medici.

Ulterior, aceste reţete erau depuse spre decontare la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a judeţului Hunedoara, încasându-se astfel contravaloarea acestora de către reprezentanţii farmaciilor”.

Mai pe înţeles, medicii oncologi prescriau medicamente care nu se găseau în farmacia spitalului şi trebuiau cumpărate de la farmacie, acuzau anchetatorii. Medicamentele, unele dintre ele foarte scumpe, erau decontate de Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara.

Aceste reţete ajungeau la farmaciştii care făceau parte din reţea, care nici măcar nu cumpărau medicamentele. Ci doar băgau la plată la CAS Hunedoara reţetele, încasând banii. Bani pe care îi împărţeau apoi cu medicii. Cei care aveau de suferit erau, pe lângă bugetul jefuit al CAS, bolnavii de boala cumplită. Fără medicamente, care nu se cumpărau, dar totuşi se decontau, riscau să moară foarte repede.

În iureşul acela al percheziţiilor şi arestărilor, nimeni nu şi-a mai pus o întrebare simplă: „De ce lipseau medicamentele absolut necesare tratamentului cancerului din farmacia spitalului?”. Pentru că dacă ar fi existat, toată această maşinaţiune despre care DIICOT vorbeşte în rechizitoriu, nu s-ar mai fi putut produce.

Fapta nu există. Medicii au vrut să-şi salveze bolnavii, în ciuda lipsurilor din spital

După mai bine de 7 ani de la acel iureş, a venit sentinţa Tribunalului Sibiu. Care suceşte căciula DIICOT Hunedoara. Să cităm tot din documente oficiale din dosar. Mai exact, motivarea sentinţei dată de Tribunalul Sibiu de achitare a medicilor, apărută abia acum:

„În condiţiile crizei de medicamente oncologice şi adjuvante existentă pe piaţa medicamentelor din România în perioada cercetată, respectiv 2010-2012, medicii oncologi trimişi în judecată în prezentul dosar, s-au găsit în situaţia deloc uşoară, dar şi neplăcută de a nu dispune permanent de aceste medicamente, absolut necesare supravieţuirii persoanelor bolnave de cancer.

Din declaraţiile persoanelor audiate în cauză rezultă că nu erau rare situaţiile în care aceste medicamente nu se găseau în farmacia Spitalului Judeţean din Deva, motiv pentru care, potrivit legislaţiei în vigoare, bolnavul era pus în situaţia de a se deplasa la farmacii pentru a-şi procura medicamentul oncologic sau adjuvant pe baza reţetei medicale prescrisă de medicul oncolog.

În acea perioadă, tocmai datorită lipsei medicamentelor oncologice, Ministerul Sănătăţii din România a permis eliberarea medicamentelor de către farmacii cu circuit deschis (farmaciile din oraş). Însă, datorită perioadei foarte lungi în care Casa de Asigurări de Sănătate deconta farmaciilor medicamentele compensate furnizate de acestea bolnavilor, pe piaţa medicamentelor a intervenit un blocaj, farmaciile nefiind interesate să achiziţioneze de la producători medicamente oncologice care aveau costuri foarte ridicate”.

Să traducem până aici: În perioada 2010-2012 nu se găseau nici medicamente, nici adjuvante pentru tratarea cancerului. La farmacia Spitalului Judeţean Hunedoara, aşa cum am arătat, acestea lipseau aproape cu desăvârşire. Atunci s-a permis ca ele să fie achiziţionate de către bolnavi din afară, de la farmaciile private.

Traian Berbeceanu a băgat la arest 35 de medici și farmaciști, acum achitaţi de instanţă

Medicamentele însă nu se găseau nici la privat. Farmaciile nu le achiziţionau de la depozite, pentru că erau scumpe, iar CAS Hunedoara deconta reţetele foarte târziu, aşa că farmacia rămânea o bucată bună de vreme, între momentul achiziţionării medicamentului şi cel al decontării lui, cu banii blocaţi. Bani mulţi. Blocajul lor mai multe luni de zile, putea duce la falimentarea farmaciei respective.

Astfel încât, având în vedere că rapiditatea cu care se intervine în tratarea cancerului şi continuarea fără oprire a tratamentului sunt elemente esenţiale pentru prelungirea vieţii bolnavului, medicii acuzaţi au luat legătura cu furnizori de medicamnete, pentru a reuşi să facă totuşi un stoc, numit „stoc de rezervă”, astfel încât pacienţii mai nevoiaşi sau cei care nu se puteau deplasa şi nu aveau posibilitatea să-şi procure medicamentele de la farmaciile particulare, să beneficieze totuşi şi ei de tratament.

Să vedem ce scriu judecătorii despre asta în motivarea sentinţei de achitare:

„Medicii oncologi au încercat, în virtutea exercitării profesiei de medic, a menirii acestei profesii şi în interesul pacienţilor să asigure acestora tratamentul cu aceste medicamente, contactând furnizori de medicamente sau administratori ai unor farmacii care dispuneau de astfel de produse şi care să le aducă aceste medicamente medicilor, motivat de faptul că bolnavii nu găseau de multe ori aceste medicamente în farmacii.

Mulţi dintre aceştia sau aparţinătorii lor erau persoane în etate, cu o stare de sănătate şi aşa precară, ori locuiau în zone rurale, fiind nevoiţi să se deplaseze la farmaciile în oraş pentru a-şi căuta medicamentele, de multe ori, fără succes. Au făcut aceste demersuri fiind obligaţi să le facă în interesul pacienţilor, pentru a acorda o şansă la viaţă acestora.”

Cu alte cuvinte, procurorul DIICOT Mircea Adrian şi poliţistul BCCO Traian Berbeceanu, cei doi care au început dosarul, i-au acuzat pe medici şi farmacişti că şi-au dat mâna să facă rost de medicamentele pe care statul nu era capabil să le aducă în farmacia spitalului din Hunedoara, pentru a acorda pacienţilor o şansă la viaţă.

Statul. Hoţul care strigă hoţii. Traian Berbeceanu a băgat la arest 35 de medici și farmaciști

Nici măcar prejudiciul despre care vorbea Traian Berbeceanu în interviul dat în 2013 s-a stabilit că nu există. Cităm din nou din documentul oficial:

„Această penurie de pe piaţă a medicamentelor oncologice şi adjuvante nu poate fi imputată nici medicilor şi nici pacienţilor. Însă, a-i fi lăsat pe aceşti pacienţi fără tratament, ar fi dus la efecte ireversibile asupra sănătăţii şi vieţii acestora. Din acest motiv, (deşi era obligaţia sistemului sanitar din România să asigure existenţa în stocul spitalelor a medicamentele necesare tratamentului pacienţilor bolnavi de cancer), medicii s-au implicat personal în obţinerea în timp util administrării pacientului a medicamentelor citostatice şi adjuvante, pentru ca acestor pacienţi să le fie administrat tratamentul citostatic, chiar încălcând unele norme, instrucţiuni emise de Ministrul Sănătăţii”, se arată în motivarea sentinţei.

Adică medicii şi farmaciştii erau acuzaţi că au încălcat nişte norme stabilite de stat, norme care ducea la moartea unor oameni bolnavi, pentru că îi lipsea de tratamentul vital. Bune norme.

Traian Berbeceanu este defazat în timp cu trei luni de zile

Traian Berbeceanu nu mai este astăzi şeful BCCO Alba Iulia. A devenit prefectul Bucureştilor. L-am întrebat despre cum comentează sentinţa Tribunalului Sibiu. Ne-a răspuns oficial:

„ Dosarul respectiv a fost instrumentat de DIICOT Hunedoara în 2013. Iar persoanele cercetate au fost trimise în judecată la sfârşitul anului 2016. Eu nu mai eram şeful BCCO Alba Iulia din OCT. 2013, deci de mai bine de 3 ani. Astfel că nu pot face aprecieri despre activităţile desfăşurate în dosar. Poliţiştii BCCO Alba Iulia au fost delegaţi să efectueze activităţi în acel dosar, cercetarea penală fiind în ancheta proprie a procurorului.”

Două nedumeriri avem în legătură cu acest punct de vedere. De la data declanşării percheziţiilor şi până ce Berbeceanu a fost arestat şi destituit de la cârma BCCO Alba-Iulia au trecut 3 luni de zile, timp în care a lucrat efectiv la dosar.

În plus, desigur că înainte de percheziţii s-au efectuat activităţi de cercetare, de supraveghere audio şi video a celor vizaţi. A existat deci o activitate care nu era la vedere, de culegere de informaţii şi de verificări. Nu s-au dus cu mascaţii peste unii oameni, aşa, pur şi simplu.

În al treilea rând. Dacă Berbeceanu împreună cu echipa lui, după cum spune „Poliţiştii BCCO Alba Iulia au fost delegaţi să efectueze activităţi în acel dosar”, deci nu să facă ancheta penală, ce căuta el să declare despre fapte şi prejudicii, despre învinuiri şi arestări, dacă nu avea nicio treabă cu cercetarea, ci doar spărgeau uşi şi ridicau oameni şi documente?

Piaţa zvonurilor

Pe surse confidenţiale, am aflat de la Hunedoara că toată această desfăşurare de forţe şi tot tam-tamu-ul din 2013, nu au fost făcute doar ca să-i mai aducă lui Berbeceanu un nou titlu de „Poliţistul anului”. Ci are implicaţii mai adânci. Acţiunea a fost iniţiată pentru a elimina concurenţa unui lanţ de farmacii din Hunedoara, în care era băgat până peste urechi un medic apropiat lui Berbeceanu. Numele „Revitalia” vă spune ceva?

Există şi martori care, în cazul unui proces, sunt gata să apară în faţa tribunalului şi să depună mărturie.

Vom reveni!