FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. În primăvară, nemții au adunat cu precădere hârtie igienică. Achizițiile în spirit depozitar, asemenea unor hamsteri, cresc odată cu creșterea numărului de infectări și de restricții?

Hârtia igienică a devenit un simbol al cumpărăturilor de depozitare din perioada crizei generate de pandemia de coronavirus. Aproape niciun produs nu s-a bucurat de o astfel de cerere în rândul consumatorilor.

În a doua săptămână a lunii martie, vânzările de hârtie igienică au crescut cu 135% comparativ cu anul 2019, iar în ultima săptămână din martie vânzările au fost cu 24% mai mari decât în săptămâna precedentă. Se naște din nou îngrijorarea că bunurile de consum și alimentele vor fi raționalizate. Este această teamă întemeiată? Se fac din nou în Germania cumpărături în spirit depozitar?

Cererea de hârtie igienică, dezinfectanți și săpun nu este încă la fel de mare ca în luna martie. Oficiul Federal de Statistică a anunțat joi că vânzările de hârtie igienică au crescut între 12 și 17 octombrie cu aproape 90%, comparativ cu media lunilor dinaintea crizei, din august 2019 până în ianuarie 2020. În consecință, vânzările de dezinfectanți au crescut cu mai bine de trei sferturi, iar cele de săpun cu aproape două treimi.

Cu toate acestea, datele trebuie utilizate cu prudență, deoarece nu sunt reprezentative pentru comportamentul de cumpărare al consumatorilor germani. Doar un număr mic de sucursale sunt incluse în prelevarea datelor. „Evaluările de acest gen au un caracter experimental”, specifică Oficiul Federal de Statistică. De asemenea, au existat fluctuații ale vânzărilor de bunuri de larg consum în timpul pandemiei de coronavirus.

Ce indică comerțul cu produse alimentare din Germania?

Magazinele alimentare germane nu raportează încă un comportament de depozitare compulsiv. Cu toate acestea, în unele ramuri, există din nou o cerere ușor crescută, potrivit magazinelor cu promoții Lidl și Aldi Süd. Potrivit Lidl, această cerere s-a aplicat în principal produselor de igienă, cum ar fi hârtia igienică. Potrivit Aldi Nord și a supermarketurilor Edeka și Kaufland, în prezent nu există nicio schimbare la nivel național în comportamentul de cumpărare. „Din punctul nostru de vedere, nu există niciun motiv pentru a aduce provizii suplimentare”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Kaufland.

A existat, de asemenea, în lunile februarie și martie, o cerere foarte mare în farmacia DM pentru anumite produse, cum ar fi hârtia igienică sau dezinfectanții. „Situația s-a calmat și cererea s-a stabilizat, astfel încât în prezent nu vedem semne care să ne indice necesitatea de a ne face provizii mai mari”, a declarat Sebastian Bayer, director general al DM. Pe parcursul pandemiei de coronavirus, farmacia a adăugat anumite mărfuri, cum ar fi dezinfectanții, în cantități mai mari. Blocajele pe termen scurt pot apărea în ramuri individuale, dar deocamdată nu par să se întrevadă.

Ce se întâmplă dacă cererea continuă să crească?

„Pe baza experienței din ultimele luni, monitorizăm foarte atent fluctuațiile cererii”, a menționat o purtătoare de cuvânt a Aldi Süd. Companiile sunt pregătite oricum pentru o cerere mai crescută, iar afacerile alimentare de mai mici dimensiuni se organizează, de asemenea, pentru a funcționa fără blocaje.

Este pregătită și compania suedeză Essity. În șapte fabrici din Germania, compania produce hârtie igienică marca Zewa și șervețele de hârtie Tempo. Aproximativ 283.000 de tone de mărfuri, precum hârtie igienică și batiste, părăsesc fabrica de la Mannheim în fiecare an. „Fiind cel mai mare producător de hârtie igienică din Germania, producem non-stop, inclusiv în weekend”, a susținut o purtătoare de cuvânt. Cererea s-a normalizat în ultimele săptămâni și compania poate reacționa dacă va exista o nevoie mai mare de hârtie igienică. Prin urmare, „nu este deloc necesar să cumpărați mai mult decât aveți nevoie”.

De ce se practică aceste cumpărături depozitare?

Psihologul specializat în domeniul afacerilor Michaela Wänke de la Universitatea din Mannheim a explicat comportamentul într-un articol al F.A.Z. (ediția din 3 martie 2020): „Dacă mărfurile devin rare, nevoia de ele crește”, a menționat ea. Deci, dacă există o amenințare cu privire la anumite alimente din supermarket, atunci consumatorul dorește să se aprovizioneze ca măsură de precauție, indiferent dacă există sau nu un deficit real.

„În primul rând, este un comportament rațional să luați măsuri de precauție și să faceți provizii, dacă vă temeți de lipsuri viitoare.” O posibilă lipsă face bunurile mai atractive. Experții subliniază, de asemenea, că imaginile rafturilor goale, dar și rapoartele mass-media privind cumpărăturile în scopul depozitării, pot duce, de fapt, la un și mai mare număr de oameni care simt nevoia să acumuleze alimente și bunuri de larg consum.

Ce ar trebui să facă consumatorii acum?

Oficiul Federal pentru Protecție Civilă și Asistență în caz de dezastru recomandă de mai mulți ani să fie menținute provizii de hrană pentru situații de urgență. Într-un ghid al acestui Oficiu Federal, se sugerează, de exemplu, păstrarea în stoc a 4 kg de legume și leguminoase, a 1,5 kg de carne sau ouă și 2,5 kg de fructe și nuci. Lista alimentelor considerate importante este disponibilă pentru imprimare pe site. Prin urmare, este un avantaj să aveți o cantitate mică de rezerve, dar nimeni nu ar trebui să depoziteze precum un hamster. Articol de Stefanie Diemand

Traducerea: Rador