Un studiu științific de ultimă oră relevă faptul că inteligența artificială va putea măsura cu o acuratețe aproape perfectă gradul de singurătate al unei persoane, surprinzând prin metode specifice percepția subiectivă a acesteia legată de această experiență personală pentru fiecare.

Cercetătorii de la University of California San Diego School of Medicine au recurs la tehnologii de inteligență artificială în analiza tiparelor naturale de limbaj (NLP), pentru a discerne cât de singură este o persoană matură. Specialiștii care au participat la studiu au folosit, ca metodologie de lucru, analiza transcrierilor discursurilor unor voluntari de vârstă adultă din Statele Unite.

Participanților li s-a cerut să descrie propriile experiențe trăite atunci când s-au simțit singuri. Concluziile acestui studiu experimental au arătat că inteligența artificială (AI) poate identifica singurătatea unui om la fel de bine ca mărturisirile acestuia. Gradul de acuratețe de 94% al programelor de inteligență artificială folosite este net superior modelelor de analiză cantitativă.

Liderii echipei de cercetare a folosit instrumente AI de mare precizie, inclusiv IBM Watson, pentru a intervia persoanele adulte și mai vârstnice cu privire la trăirile subiective pe care le asociază cu senzația de singurătate. Prin analiza cuvintelor, frazelor și a pauzelor de tăcere folosite de participanți în timpul interviurilor, inteligența artificială a evaluat simptome de singurătate cu o acuratețe la fel de mare ca și propriile confesiuni sau chestionarele complexe completate de participanții la studiu.

Răspunsuri mai lungi

Un criteriu de mare precizie a fost faptul că oamenii singuri tind să aibă răspunsuri mai lungi la întrebările directe, dar și recurg la o exprimare a unui grad de tristețe mai mare în răspunsurile lor.

„Majoritatea studiilor folosesc o întrebare directă, ceea ce poate duce la false răspunsuri din cauza stigmatului asociat în general cu singurătatea”, explică Ellen Lee, membră a echipei de la Universitatea San Diego. „Pentru acest proiect, am recurs la procesarea limbajului natural, la o evaluare cantitativă imparțială a expresiei emoțiilor și sentimentelor, coroborate cu instrumentele clasice de măsurare a stării de singurătate”, a mai precizat aceasta.

Autorii studiului publicat de American Journal of Geriatric Psychiatry. au mai declarat că un alt instrument esențial a fost nu doar abordarea lingvistică uzuală (căutarea anumitor cuvinte care reflectă teama), ci și sintaxa, topica sau tiparele care există între anumite cuvinte folosite în răspunsurile voluntarilor.

Câte tipuri de singurătăți există

Studiul a mai demonstrat că programele AI utilizate au prognosticat cu o precizie de 94% singurătatea conștientă de sine, respectiv cu 76% gradul de singurătate cantitativă. Au fost remarcate deopotrivă diferențe și între respondenții bărbați, respectiv femei, care au fost mai deschise în a-și recunoaște stările de singurătate. Bărbații au recurs la mai multe cuvinte de teamă și bucurie decât femeile, ceea ce sugerează că experiențele emoțiilor negative sau pozitive au fost trăite mai intens de aceștia, sauîn orice caz că bărbații le pot exprima mai liber.

Trebuie adăugat și faptul că pandemia și resctricțiile severe pe care le-a impus, alături de izolarea socială, au acutizat sentimentul de singurătate la multe persoane.

Rezultatele studiului vor avea și o finalitate practică, ele putând fi folosite în viitor în domeniul geriatric, crescând gradul de satisfacție al persoanelor în vârstă. „Datele de discurs ale respondenților pot fi combinate cu alte evaluări ale cogniției, mobilității, somnului, activității fizice și sănătății mentale pentru a îmbunătăți înțelegerea procesului de îmbătrânire și a putea ajuta la promovarea unei înaintări în vârstă de calitate”, a adăugat co-autorul studiului Dilip Jeste at UCSD.

Sursa: Dailymail