Un deputat german dă cărțile pe față. „Sezonierii români trebuie protejați de ei înșiși”

În contextul pandemiei provocate de noul coronavirus, o problemă destul de gravă a ieșit la suprafață: cazurile românilor care lucrează în străinătate.

Astfel, în urma scandalurilor apărute ca urmare a plecării în Occident a lucrătorilor sezonieri din România, în atenția opiniei publice au fost aduse condițiile inumane în care aceștia sunt nevoiți să își desfășoare activitatea sau să locuiască, iar mirajul traiului mai bun din state precum Germania sau Italia a fost spulberat.

Într-un interviu acordat pentru Digi 24, deputatul german Gunther Krichbaum, a prezentat situația lucrătorilor sezonieri din România. Printre altele, deputatul german a făcut o declarație surprinzătoare: muncitorii care vin din Bulgaria, Polonia sau România trebuie protejați de ei înșiși.

Este o problemă cu multe aspecte sau cel puţin cu două faţele ale aceleaşi monede. Primul lucru - legat de contractele de muncă. Acest lucru este reglementat şi s-a făcut deja prin decizia guvernului de la finalul lunii iulie, să suspende toate contractele de muncă din domeniul producţiei de carne, a industriei abatoarelor.

Carnea care nu va mai fi vândută în România. Nu respectă cerințele și standardele

Se întocmesc liste de buncăre şi adăposturi. Toate clădirile sunt inventariate

Acum, în septembrie, va fi discutat în Parlament şi în comisiile de specialitate, precum cea de socială şi de muncă, şi în cele din urmă va deveni o lege.

Sunt şi dificultăţi care trebuie menţionate: este posibil să reglementăm doar un domeniu şi să anulăm contractele, dar să le permitem în altă industrie? Sau sunt cei din industria cărnii într-o poziţie din care să spună, ei bine, dacă aceasta este doar o problemă a industriei noastre şi nu şi a altora, atunci ne simţim nedreptăţiţi şi acest lucru poate încălca Constituţia. Acestea sunt dificultăţile care trebuie discutate acum în audierile din Parlament.

Un al doilea punct este despre dezavantajele reale, probleme reale legate nu atât de condiţiile de muncă din interiorul companiilor, pentru că acolo condiţiile de igienă sunt îndeplinite. Este o muncă dificilă, dar oricum, aceste condiţii sunt îndeplinite şi controlate. Problema reală este cazarea, casele unde locuiesc muncitorii.

Acum, o altă problemă care este, dacă vrei, derivată din Constituţia noastră: este posibil ca un angajator să le impună angajaţilor cum să închirieze un apartament, cum trebuie să trăiască, pentru aceste lucruri sunt legate de dreptul la intimitate? Ca să îţi dau un exemplu, Mercedes nu poate da un ordin angajaţilor săi că ar trebui să închirieze un apartament de anumite dimensiuni, într-o anume zonă etc. Aşa ceva nu se face, pentru că este vorba despre intimitate.

Aici, ca să fiu sincer, trebuie să-i protejăm pe aceşti muncitori care vin Polonia, Croaţia, România, Bulgaria, trebuie deci să îi protejăm de ei înşişi. Interesul lor este să transfere mare parte din banii câştigaţi spre ţara de origine. Asta înseamnă că se mulţumesc să trăiască într-un apartament cu alte 6-8 persoane. Noi, ca stat, cred că avem datoria să reglementăm lucrurile astfel încât aşa ceva să nu se întâmple. Dar nu este ceva simplu, pentru că nu le putem permite studenţilor să locuiască într-un apartament cu alte 6 persoane, iar pe de altă parte să spunem că pentru oamenii care vin în Germania la muncă ar fi interzis.

Acestea sunt dificultăţile, dar pe de altă parte, cred că direcţia aleasă de guvern este cea bună. De ce? Factorul economic principal al unei companii trebuie făcut prin angajarea directă a oamenilor de către companie. Acesta este modelul nostru social şi contractele de muncă pe care le-am menţionat sunt un instrument pentru o flexibilitate mai mare. În special în abatoare, dacă foloseşti 90% acest instrument flexibil, lucruri de acest gen nu se mai pot întâmpla. Acestea sunt lucrurile pe care le reglementăm acum, ne-am mai ocupat de ele şi în trecut, dar trebuie făcute mai strict decât au fost. Problema este recunoscută şi trebuie să avem condiţii de lucru corecte, pe de o parte, iar pe de alta, oamenii să aibă cazări care sunt de asemenea potrivite pentru standardele noastre. Acum ne ocupăm de acest subiect şi va fi rezolvat.

Legat de cei care lucrează în ferme, ei au alt tip de contracte de muncă, pentru că ei sunt de fapt lucrătorii sezonieri care merg în Germania doar pentru câteva luni, atunci când se fac recoltări. Nu contează că sunt legume sau că lucrează în podgorii sau altceva. Acolo avem aceeaşi problemă, că trebuie rezolvate condiţiile de cazare. Aşadar, trebuie garantat un minimum de metri pătraţi (n.r. pentru fiecare om). Acestea trebuie definite şi alte legi care influenţează toate aceste chestiuni, dar cred că se pot găsi rapid soluţii.