Povestea elegantei Venus din Milo. Femeia întrecută în frumusețe doar de Mona Lisa

Povestea elegantei Venus din Milo. Femeia întrecută în frumusețe doar de Mona Lisa

Admirată în întreaga lume, reprodusă în milioane de copii, Venus din Milo este întrecută în popularitate doar de Mona Lisa, celebra pictură a lui Leonardo da Vinci.

Statuia, care datează în antichitate și despre care se crede că o reprezintă pe Afrodita, zeița dragostei la vechii greci, a fost descoperită în 1820, pe o insulă din Marea Egee, Milo, de unde și numele. Înaltă de aproximativ doi metri, sculptura reprezintă o femeie frumoasă, acoperită pe coapse cu o pânză care coboară până la glezne și dezgolită de la brâu în sus.

Brațele femeii lipsesc, fiind retezate din umăr, iar acest lucru a stârnit imaginația numeroșilor săi admiratori, dar și a specialiștilor, care au încercat să-și imagineze cum au fost poziționate.

Prin anii 1820, când a fost descoperită celebra statuie a zeiței iubirii, europeni se dădeau în vânt după antichitățile grecești. Aproape nu exista turist care să viziteze Grecia – pe atunci parte a Imperiului Otoman – care să nu ia în bagaje, la întoarcere, o statuetă, o bucată de marmură desprinsă dintr-un templu sau orice obiect antic, ca suvenir.

În mare cam aceasta este și povestea celebrei Venus din Milo, pe care o puteți citi în continuare.

Descoperită pe terenul unui țăran grec

În 1820, atras de comorile Greciei antice, la fel ca mulți alți compatrioți de-ai săi, un marinar francez, Olivier Voutier, aflat în permisie pe insula Milo, a organizat o căutare de comori, împreună cu un localnic. Cei doi s-au apucat să caute și să sape printre ruinele teatrului antic de pe insulă, aflat pe terenul localnicului, pe numele său Yorgos Kentrotas.

O roată de brânză, modelul uneia dintre cele mai cunoscute picturi din lume

La un moment dat au găsit statuia care ieșea pe jumătate din pământ și au dezgropat-o, scoțând-o la suprafață. Curbele perfecte l-au impresionat atât de mult pe Voutier, încât și-a propus s-o cumpere de la țăranul grec. Drept urmare, s-a rugat de căpitanul vasului, pe care lucra, să-i permită să meargă la Constantinopol, ca să obțină aprobările necesare pentru a face achiziția.  A fost refuzat și s-a lăsat păgubaș.

Ne puteți urmări și pe Google News