În ultima duminică a lunii, 29 martie 2020, ora 03:00 devine ora 04:00, iar românii trebuie să dea ceasurile înainte. Desigur, o oră nu pare să însemne foarte mult, însă chiar și o schimbare mică a fusului orar poate avea efecte semnificative asupra corpului uman. Studiile demonstrează că există efecte diverse, atât fizice cât și mentale asociate cu schimbarea orei.

Printre acestea ar fi: creșterea numărului infarctelor, accidentelor vasculare cerebrale, creșterea numărului de accidente la locul de muncă, accidente rutiere, sinucideri și multe altele au fost semnalate în zilele ce urmează schimbării orei.

Ce schimbări de sănătate apar odată cu trecerea ora de vară?

Conform studiilor, schimbarea orei poate avea un efect similar schimbării fusului orar atunci când călătorim. Somnul, metabolismul, stresul, ritmurile biologice sunt câteva dintre aspectele influențate, iar datele științifice arată că recuperarea poate dura chiar și 3 săptămâni.

Trecerea la ora de vară poate afecta fertilitatea?

După schimbarea orei din martie, riscurile pentru femeile care au avut avorturi și vor să urmeze fertilizare in vitro sunt semnificative, conform unui studiu publicat în Chronobiology International. Ratele de avort au fost mult mai mari în cazul femeilor la care transferul embrionilor s-a produs în decursul celor 21 de zile după modificarea orei, comparativ cu femeile care au fost supuse procedurii în restul anului.

Infarctul este mai frecvent după trecerea la ora de vară

Incidența atacurilor de cord crește cu 25% în ziua de luni ce urmează după trecerea la ora de vară, conform unui studiu din 2014 publicat în revista Open Heart. Numărul total al atacurilor de cord de pe parcursul unei săptămâni nu s-a modificat, doar frecvența a fost mai mare la începutul săptămânii.

Cum ne afectează somnul

Oamenii care sunt deprivați de somn înregistrează și creșteri în greutate și au un risc mai mare de a dezvolta diabet sau boli cardiovasculare. Deprivarea de somn poate altera procese din organism precum răspunsul inflamator ce poate contribui la un infarct.

Există anumite variații diurne pentru mai multe funcții cardiovasculare. Dimineața tensiunea arterială, frecvența cardiacă, tonusul vaselor coronare, coagularea au valori mai crescute. Acest fapt determină o nepotrivire între cererea și oferta de oxigen, ceea ce face inima mai vulnerabilă în orele dimineții. Atunci se petrec cele mai multe infarcte și se agravează aritmiile. Ce se poate spune despre accidentul vascular cerebral?

Nu doar infarctul poate fi influențat de schimbările orare

Studii prezentate la Întâlnirea anuală a Academiei Americane de Neurologie din 2016 au demonstrat că ratele de accident vascular cerebral sunt cu 8% mai mari, în medie, în cele două zile care urmează schimbării orei – atât vara cât și iarna, comparativ cu cele două săptămâni de dinainte și după. Categoriile țintă care sunt vulnerabile în aceste perioade sunt bătrânii (cei peste 65 de ani aveau șanse cu 20% mai mari) și bolnavii de cancer (un risc cu 25% mai mare). Afectarea somnului poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și la o afectare a statusului mintal, ambii fiind factori de risc pentru infarct și AVC.