Nu ai timp liber, nu ai viaţă personală. Munca îţi ia tot timpul! Trebuie să găseşti o ieşire, nu eşti sclav pe plantaţie, încearcă să fii mai rapid - să ai aliaţi competenţi care să te ajute!

 

 

 

17 februarie

 

Întoarcerea fiilor strângători. HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR

 

Pe 17 februarie s-au născut Marian Anderson, Michael "Air" Jordan, Arcangelo Corelli, Alan Bates, Arthur Kennedy, Ruth Rendell (Barbara Vine), Denise Richards, Jerry O'Connell, Octavian Bellu, Doru Popovici, Angel Grigoriu, Nicolae Dan Cristescu, Valy Niculescu.

 

Nimic în "Kalendar" şi prin urmare logică, nimic important în calendarul creştin-ortodox, decât cei câţiva Sfinţi cotidieni: Teodor Tiron, Mariamna, Marcian şi Pulheria.

 

Totuşi, este cineva de luare aminte, Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron! Este un sfânt militar, cu zale, suliţă, cruce şi tot armamentul din dotarea sfinţilor creştini. Dacă aveţi timp şi drum, vă invit să vizitaţi Sf. Mânăstire Ciolanu, din dealurule Buzăului, unde, în abside, sunt pictaţi cu luare aminte şi artă (poate Tătărăscu, sau un ucenic) toţi Sfinţii războinici, cu toate ale lor.

 

La fel ca alţi sfinţi, sigur, Sf. Gheorge fiind şeful lor,  generalul, necontestat, ei bine, Teodor Tiron este un alt "omorâtor de balauri". Să fi fost dinozauri?

 

"Sfântul îndată şi-a făcut cruce şi a alergat asupra balaurului, aruncânt tare cu suliţa lui, l-a lovit în cap şi i l-a străpuns, iar balaurul, de durere, a şuierat foarte tare, şi cu coada se încolăcea şi se zvârcolea, apoi făcând încă câteva învârtituri înfricoşate, a murit acolo." (Vieţile Sfinţilor, pag. 545-547).

 

De aici ţăranii noştri au tras concluzia că este bine să-l respecţi pe Sf. Tiron, pentru că altfel îţi dă dureri de cap!

 

Nimeni, însă, nu a privit problema şi din punctul de vedere al balaurului! Dacă era ultimul specimen al unei specii tocmai din Jurasic? Balaurii din icoane seamănă suspect de bine cu diferite specii de dinozauri! Ceea ce spun şi britanicii într-un serial SF, mai vechi, însă plăcut, destul de bine făcut: „Primeval”. Balaurii sunt fiinţe anacronice, în general prădători, ajunse la momentul nepotrivit, smulse din era lor, printr-o singularitate, o falie spaţio-temporală - după părerea scenaristului serialului, care nu este o ipoteză de lucru prea rea.

 

Dar doream să vă spun ceva important, dragi lupi, padawani și hobbiți. Ieri, duminică, a fost pilda Întoarcerii fiului risipitor, din Evanghelia după Luca. Nu mă omor după pilda aceasta, dragă clericilor, cred că este cam ipocrită, mie îmi place cea cu ”mai repede intră o camilă prin gaura acului, decât un bogat în Împărăția Domnului”. Am avut ocazia să verific ambiguitatea pildei, în prezent, pentru că fii se întorc cu agoniseală, acum este întoarcerea fiilor strângători.

 

Ieri, duminică, pe la ora două, după prânzișor, ce face boierul cât ar fi el de mic? Doarme, un pic! Când, harmălaie cât cuprinde, cățelușele mele lătrau ca la mistreți, s-a întâmplat de vreo două-trei ori, și, din afara incintei o voce striga ceva. Am deschis fereastra, pe furiș și m-am lămurit. Viorel se întorsese din Marea Britanie! Viorel este băiatul unor vecini, câteva case mai încolo. Tatăl lui este tâmplar, mama, croitoreasă. Cu tatăl lui m-am mai ajutat la una, la alta, lambriuri și biblioteci și așa l-am cunoscut și pe Viorel, își ajuta tatăl. Acum 12 ani, vai, cât de repede trece timpul, Viorel terminase liceul și în acea vară a plecat cu niște tâmplari în Marea Britanie. Am păstrat orecum legătură, mă înteba periodic când avea să ia o hotărâre. În ultimul timp lucra pentru cel mai mare ebenist din Londra, lucrări scumpe, de artă, Viorel s-a dovedit un mseriaș harnic, de elită.

 

Mi-a adus cadouri, sigur că da. Cinci cărți de astrologie, vechi ca timpul, cumpărate din anticariatul acela, din Soho. La patru dintre cărți m-am uita cu atenție, erau interesante, foarte rare, dar la a cincea am făcut ochii de melc. O nimerise, o să vă povestesc, altădată. Am mâncat împreună mere cu brânză Stillton, adusă de Viorel într-o putinică de porțelan, pecetluită cu ceară și am băut gin făcut la țară de către un esquire, lângă Liverpool, acolo se face cel mai bun. Și ne-am sfătuit ce și cum să facă. Fiul se întorsese acasă și nu era unul risipitor. A plecat cu o sută de dolari și s-a întors cu câteva sute de mii de lire sterline. Întoarcerea fiului strângător!