O retrospectivă a anului 2019. Care au fost cele mai importante evenimente politice, economice, media. Cum au caracteriza anul 2019. Cel mai bun politician, cel mai slab. Evenimentele care i-au impresionat pe cei invitați de evz.ro să comenteze principalele evenimente din 2019.

Mirel Curea (evz.ro): Până să mă apuc de scris despre anul 2019, nu m-am gândit să-i dibui trăsătura esențială.

Ca observator obligat de profesia de jurnalist să casc ochii atent la tot ceea ce se întâmplă zilnic în jurul meu, să fiu atent la întâmplările care fac știrea de presă și mai puțin la ansamblu, am fost captiv posturii care te face să nu vezi pădurea atent fiind la copaci.

Nu am realizat bizarul întregului an, decât în ultima parte a sa, când o serie de evenimente s-au aglomerat să mă tragă de mânecă. Toate au ținut de absurdul burlesc al întâmplărilor care scriu legendele secțiilor de psihiatrie, la auzul cărora te trezești așezat între  hohotul de râs și oftatul compătimitor.

Mai mult, toate au venit una după alta din aceeași direcție, aceea a USR, corporația politică a tefeliștilor cu beculețe la trotinete și moriști din hârtie la cordeluță. Asta este, mi-am zis, ăsta este semnul sub care anul 2019 și-a ronțăit sutimea din veac: absurdul cu care Franz Kafka a devenit unul dintre nemuritorii de frunte ai literaturii universale, presărat cu un praf obținut din cel de tras pe nas în amestec cu oarece neuroleptice pisate bine.

Recunosc, încheietorul de batalion al aripii politice tefeliste, Dan Barna, m-a păcălit o vreme cu figura sa de tocilar de la a 8-a A, căruia i-a rămas uniforma școlară prea mică. Domnule, îmi spuneam, cam caraghios cu aerul ăsta de copil bătrân, dar băiat cinstit, l-a ales bine Coldea.

Asta a durat însă doar până am aflat cum a devenit de mai multe ori milionar în euro, din fonduri europene, plimbate în familie și printre prieteni și foști colegi. Mda, nimic nou, mi-am spus, alt personaj mic, cu o mână, cea de stânga, neo-marxistă, strigă prin piețe împotriva „nemernicilor care fac bani pe urma statului” și despre „căzăturile preocupate doar de pricopseala lor, a familiilor și prietenilor lor”, iar cu mâna dreaptă face exact ceea ce înfierează mânios, cu ochii larg deschiși și măriți a sinceritate de dioptriile ochelarilor de vedere.

Până aici, nimic absurd! Dar urma să vină! În val!

Cu puțin înainte de Crăciun, inițiativa deputatului USR Lavinia-Corina Cosma ca „deținerea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive în scop de consum propriu”, să fie pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani, s-a transformat în lege. Până acum, fapta nu era incriminată, iar prevederea a lovit în plin electoratul tefelist.

Nici nu s-au uscat bine înjurăturile propriilor fani, afectați direct în joint, că un alt deputat USR, Iulian Bulai, a extras ca din străfundurile unor măruntaie încercate cu digestia unei putreziciuni fetide o nici nu știu cum să-i spun, o blasfemie pestilențială, în măsură să-i blocheze traficul neuronal chiar și celui mai convins ateu.

Potrivit deputatului, Mântuitorul a fost un „refuzat de societate” - adică un fel de caz social nerezolvat la vreme de Protecția Copilului din localitatea Bethlehem - născut de o „mamă-surogat” și cu un „tată care acceptă paternitatea fără să fi contribuit la ea”.

Altui USR-ist, unul Axinte de la Giurgiu, pe bune, chiar așa îl cheamă, i s-a părut că Bulai nu este destul de subtil intelectual și i-a arătat ușurința cu care a tratat Cazul:  „Maria nu e mamă-surogat. Mamelor surogat li se cere acordul. E mamă violată.” Pam-pam! Ăștia sunt la concurs, ei între ei, care este mai adânc, adică mai scufundat în canalele din subterane.

Nu, nu s-au oprit aici!