O "taranca autentica" e mai cautata decat o "speculanta de la oras".

Batranele imbracate simplu, cu aspect de „femeie de la tara”, vand mai bine fructele si legumele in piete deoarece cumparatorii au senzatia ca au pe mese produse pe care le-au cultivat chiar ele, in gradina.

Mai mult, unele dintre ele produc mila printre cumparatori care au senzatia ca le ajuta, cumparand, chiar la un pret mai mare, produse pe care ele s-au chinuit sa le cultive.

De fapt, situatia sta diferit, unele batrane vand legume provenite din Turcia, Spania sau Olanda, cumparate de la angrourile din orase si, chiar daca au certificate de producator, nu pot avea marfa tot timpul anului si nici nu vand legumele sau fructele cultivate in gradina.

Ele stau in piata sa mai castige un ban, insa nimeni nu le obliga sa spuna care este provenienta marfii. „Ar fi firesc ca legumele si fructele sa fie de la ei din gradina, dar e greu de verificat daca ei o produc sau o cumpara din alta parte”, a declarat Oana Jichici, director OPC Timis.

Negocieri in piata

In pietele din Timisoara, pe aproape toate mesele gasesti legaturi pentru ciorbe - trei morcovi si doua fire de patrunjel, la un leu bucata. Morcovii nu par sa fi vazut un fir de pamant la cat de curati sunt, iar vanzatoarea, o femeie in varsta, trasa la fata si cu batic, incearca sa-si vanda cat mai bine legatura.

„De unde sunt morcovii?”. „De gradina sunt, de gradina”, raspunde batrana sigura pe ea. „Din gradina matale?”. Batrana nu raspunde, dar rade. Auzind discutia, o alta bunicuta de la marginea randului zice in soapta: „Nu vrei niste marar? Si iti zice tanti unde gasesti morcovi buni, ca toate de aici le iau de la Pencoop” (n.r. - angro de legume si fructe din Timisoara).

In acelasi timp, cei care chiar cultiva in gradina spun ca le este destul de greu sa vanda din cauza celor care aduc marfa din angro. „De 20 de ani vin in piata, am acum dovlecei, mai incolo vin cu salata, cu ceapa. Sotu’ are pensie, eu nu am, acasa avem un plat de gradina si punem de toate. Uneori merge bine, alteori nu prea”, spune Ana Bara, din Utvin.

Metoda functioneaza

Deseori, cumparatorii se lasa pacaliti de aspectul „de la tara” al vanzatoarelor si astfel acestea isi vand mai bine produsele.

„Am zis ca macar acum, vara, sa mananc rosii de gradina si am vazut in piata o babuta cu batic care avea doua pungi cu rosii, niste frunze si cateva pungi cu oua. Am luat amandoua pungile cu rosii, chiar daca erau mai scumpe decat la ceilalti din piata. Nici macar nu le-am cantarit, poate nu aveau un kilogram fiecare. Iar cand am ajuns acasa nu aveau niciun gust, erau ca alea din magazin”, ne spune Iosefina Balat ce teapa a luat in piata.

Vox populi

Strategiile cumparatorilor „Cumpar, de obicei, de la aceleasi femei. Cele care vin de la tara, saracele, nu prea sunt pe aici, sunt astia care iau totul de la ei, noi cumparam la a treia mana.”   „Vanzatoarele de la tara care produc legumele vorbesc mai frumos ca sa-si vanda marfa. Cele care iau marfa de la producatori sunt mai obraznice, le recunosc dupa vorba. Conteaza mult si aspectul marfii, dar si cum stie sa vorbeasca vanzatorul.”   „Ma uit dupa marfa, unde e mai ieftin si mai frumos. Cam prea rar e marfa de gradina, e marfa a doua mana, cam indiferent cine vinde. Unele par de la tara, alea mai in spate, cu prune, piersici de-alea mici, dar ce e pe piata e cam a doua mana.”

Produse traditionale „made in China” si legume „cu buletinul”

Si alte produse traditionale merg mai bine cand sunt vandute de batrane. De exemplu, lingurile de lemn.

Linguri de lemn chinezesti. „Am vrut o lingura de lemn si chiar nu am vrut sa iau de la supermarket. In piata, batrana care vindea avea mai multe pe masa, dar lingura pe care o doream eu avea lemnul putin sfasiat, asa ca am intrebat daca are alta. De sub tejghea, a scos mai multe linguri, sigilate in pungi cu „made in China” si a inceput sa caute”, povesteste Loredana Scutariu.

Made in Romania. Unii comercianti folosesc alte strategii de atragere a clientilor, indicand de unde provine marfa. Totusi, aceste notificari nu sunt totdeauna reale.

In Timisoara, mai nou, toti strugurii sunt „de Recas”, toate rosiile „de Arad”, iar pepenii „de Gotlob”. Pentru a convinge ca sunt reali, unii producatori si-au pus copie dupa buletinul de identitate din localitatile cu pricina, ca sa arate ca marfa provine chiar de unde au spus.

Frumoasele la inaintare. O alta strategie de pacalire a clientilor este cea de cladire a unei gramezi pe masa din piata. La vedere se pun cele mai aratoase produse, in timp ce vanzatorul serveste clientii din spatele gramezii, unde sunt cele mai mici sau chiar stricate.

Sistem

Cumparatorii au incredere si compasiune Si in pietele din Bucuresti, primul lucru pe care il fac cumparatorii e sa-i caute din priviri pe tarani. Ana Costache cumpara aproape in fiecare dimineata din Piata Norilor, de la aceeasi femeie de la tara. „Produsele sunt mai naturale. Celelalte sunt turcisme, imense, dar fara vreun gust”, spune femeia, care recunoaste ca se poate negocia mai usor cu cei veniti din provincie.

Teodora Ghioca ii prefera pentru considerente ca „sunt mai cinstiti la cantar” si „marfa nu trece pe la intermediari”. Ea n-ar lua din alta parte oua si branza. O alta cumparatoare, Nita Cune, se indreapta spre patrunjelul de la tara al unei batrane poposite la marginea trotuarului.

„Am un regim strict si nu-mi permit sa mananc decat natural. Nici sa n-aud de supermarket”, spune, intinzand banii. Totusi s-a gasit si un client reticent. Se numeste Victoria Ocian si crede ca „taranul s-a smecherit si el, si s-a apucat sa puna ingrasaminte in legume”, asa ca prefera hipermarketul.

Acest tip de comert este considerat, de fapt, o manipulare a cumparatorului, este valorificarea cu buna stiinta a unui capital simbolic, de compasiune, de intrajutorare pentru ceilalti, considera sociologii.

„E tipul acela de reactie de a umaniza o relatie, nu mai este o relatie formala intre client si cumparator, ci unul il ajuta pe celalalt. Fiecare dintre noi are aceasta pornire, e o forma mascata de a-ti spori stima de sine, de a arata generozitate, e un mecanism pe care multi l-au inteles si pe care unii il folosesc”, spune sociologul timisorean Alin Gavreliuc. (Nicoleta Trifan, Roxana Lupu)