Cartea in care scriitorul marturiseste ca a fost soldat nazist apare la Polirom.

Cartea de memorii a lui Günter Grass (80 de ani), „Decojind ceapa”, va aparea la inceputul lui septembrie la Editura Polirom, la doar un an de cand marturisirile autorului au zguduit presa germana. In august 2006, cu cateva saptamani inainte de publicarea ei, autorul, laureat cu Premiul Nobel pentru literatura, recunostea intr-un interviu acordat publicatiei „Frankfurter Allgemeine Zeitung” ca a facut parte din trupele naziste Waffen-SS.

Pana si biograful scriitorului, Michael Jurgs, s-a aratat socat de marturisirea lui, iar scandalul rabufnit a aprins paginile ziarelor timp de cateva luni. „Acesta este sfarsitul lui Grass ca instanta morala”, ii scria condamnarea chiar biograful sau.

Realism magic german

Despre Günter Grass, cel mai cunoscut si apreciat scriitor german in viata, specialistii spun ca a transformat literatura scrisa in tara sa in cei 50 de ani de cariera scriitoriceasca. Primul sau roman, „Toba de tinichea” (1959), l-a impus drept unul dintre reprezentantii realismului magic, alaturi de Salman Rushdie si de scriitori din America Latina, Miguel Angel Asturias, Jorge Luis Borges si Gabriel Garcia Marques.

Romanul sau de debut avea sa deschida „Trilogia Danzig”, numita asa dupa orasul in care scriitorul s-a nascut, la granita dintre Germania si Polonia, astazi Gdansk. Locurile unde a copilarit i-au ramas puternic imprimate in minte scriitorului, care, dupa „Toba de tinichea”, a scris inca doua romane, „Katz und Maus” („Soarecele si pisica”) si „Hundejahre” („Ani de caine”) in care apare orasul sau natal ca scena a istoriei tulburate de nazism.

Odata cu ascensiunea sa literara, Grass ajunsese un exemplu de morala. El ii indemna pe conationalii sai sa marturiseasca orice colaborare cu regimul nazist. Totusi, el nu si-a urmat propriul sfat pana anul trecut.

Inrolat la 17 ani

La 17 ani, din 1944 pana in 1945, Grass s-a inrolat in trupele de elita Waffen-SS, conduse chiar de Heinrich Himmler, al doilea om in regimul nazist dupa Hitler si cel care a gandit si a deschis lagarele de concentrare.

In interviul care a starnit scandalul inainte de publicarea memoriilor, scriitorul spunea ca trebuia sa marturiseasca, pentru a-si lua o greutate de pe inima. Totusi, el se apara cu argumentul ca nu prea stia ce se intampla atunci in Germania, ca pe ei, tinerii baieti, ii atrageau prestigiul si traiul mai bun care venea odata cu inrolarea. Grass pretinde ca pe atunci nu credea ca lagarele de concentrare chiar existau.

In timp ce politicienii, intelectualii si unii scriitori apreciaza ca Grass a facut bine sa marturiseasca, fie si asa tarziu, alti colegi de breasla si publicul german nu au fost la fel de intelegatori. Scriitorul Daniel Kehlmann il banuia ca a tacut atata timp pentru a putea lua Premiul Nobel pentru literatura. „O actiune publicitara a unui dependent de expunere publica”, caracteriza criticul Klaus Theweleit marturisirea lui Grass.

De la Danzig la Paris

In cartea acestuia insa, povestea cu Waffen-SS apare doar intr-un mic fragment. Editorii aduc ca argumente in plus pentru aceasta carte amintirile autorului despre copilaria dintr-un apartament inghesuit din Danzig, tineretea printre ruinele de dupa razboi, intalnirea cu Parisul si o iubire devoratoare.

CONTROVERSE

Scriitorii si nazismul Scriitorul german a primit in 1999 Premiul Nobel pentru literatura. Sansele sale ar fi scazut drastic daca s-ar fi stiut ca a fost inrolat in Waffen-SS. Grass nu e singurul castigator al unui Nobel pentru literatura blamat pentru legaturile cu regimul nazist.

Norvegianul Knut Hamsun, care a primit acest premiu in 1920, a tinut partea Germaniei in cele doua razboaie. Banuit drept simpatizant al lui Hitler, cartile lui au fost arse in public in mai multe orase norvegiene dupa razboi. Un tribunal l-a achitat insa pe Hamsun de acuzatia ca ar fi fost nazist.