Responsabili catolici şi musulmani se întâlnesc la Roma în cadrul unui summit de trei zile ce ar putea declanşa procesul de normalizare a relaţiilor dintre cele două confesiuni.
Discuţiile aduc la masa negocierilor 48 de lideri religioşi, jumătate pentru fiecare tabără implicată. Delegaţia musulmană prezentă la Roma este condusă de Marele Muftiu al Bosniei, Mustafa Cerici, recunoscut ca fiind unul dintre cei mai liberali lideri islamici. De partea cealaltă, grupul catolicilor îl are în frunte pe Cardinalul Jean-Louis Tauran, care şi-a exprimat convingerea că întâlnirea deschide «un nou capitol în dialogul interconfesional dintre lumea catolică şi cea musulmană».
Programul oficial al summit-ului prevede ca, în primele două zile, delegaţiile să discute chestiuni teologice, dar şi probleme actuale stringente precum libertatea religioasă. Ultima zi a întâlnirilor îl va aduce în prim plan pe Papa Benedict al XVI-lea, care se va întâlni cu cele două delegaţii pentru a transmite un mesaj conciliant, în vederea evitării neînţelegerilor care au perforat dialogul dintre cele două confesiuni în ultimii ani. BBC relatează că un subiect fierbinte pe agenda discuţiilor este construcţia bisericilor catolice pe teritoriile musulmane, Vaticanul sperând să obţină un acord de reciprocitate în această privinţă. Un posibil argument ar putea fi faptul că, deşi ţările europene permit ridicarea moscheilor, unele state islamice menţin încă o politică restrictivă cu privire la exercitarea libertăţii religioase pe teritoriul lor.
La ora actuală, pe glob, sunt aproximativ 2 miliarde de creştini, peste jumătate dintre aceştia fiind de confesiune catolică. Spre comparaţie, musulmanii au atins deja cifra de 1.3 miliarde, depăşind pentru prima dată în istorie numărul credincioşilor aflaţi sub patronajul spiritual al Vaticanului.
Istoria recentă a unui război confesional Protestele violente izbucnite în 2005 în ţările islamice (soldate cu sute de morţi), după difuzarea unor caricaturi ale profetului Mahomed în presa daneză, dar şi discursul papal din luna septembrie a anului 2006 în care islamismul a fost asociat cu violenţa iraţională (« Arătaţi-mi ce a adus nou profetul Mahomed şi veţi vedea că veţi găsi doar lucruri rele şi inumane, precum porunca lui de a răspândi islamismul prin sabie », a susţinut Benedict al XIV-lea într-o prelegere livrată la Universitatea din Regensburg), au iscat o controversă ce risca să escaledeze conflictul latent dintre cele două confesiuni.
Liderii religioşi au remarcat prăpastia tot mai mare, dar mai ales potenţialul nociv al unei imagini antagonice, fracturate, de tipul « bine-rău » între cele două credinţe. Aşa s-a născut ideea unui manifest al teologilor musulmani, care invitau lumea catolică, în octombrie 2007, la demararea unui dialog bazat pe dragostea comună faţă de divinitate şi comunitate. În martie 2008, Vaticanul pusese deja la punct toate detaliile. La începutul lunii noiembrie, delegaţiile celor două confesiuni aveau să se întâlnească pentru trei zile cu scopul de a stinge tensiunile trecute, dar mai ales de a semnala că peste 2.5 miliarde de oameni nu se află într-un război religios.
Recomandările noastre
