Medic român în scaunul cu rotile, premiat la Geneva
- Adam Popescu
- 25 octombrie 2008, 10:12
Un medic paralizat, specializat în recuperare, a fost medaliat cu aur la Geneva pentru inventarea unui robot care ar putea ajuta bolnavii să meargă.
Doctorul Gelu Onose, şeful clinicii de Medicină Fizică şi Recuperare de la Spitalul Bagdasar-Arseni din Bucureşti, ajuns în scaunul cu rotile acum opt ani, este unul dintre puţinii români medaliaţi cu aur la Salonul de inventică de la Geneva. El a fost premiat pentru un concept al unui dispozitiv de tip robot, care ar putea ajuta oamenii paralizaţi să meargă. Ideea acestui dispozitiv i-a venit în urma unui accident de maşină, care l-a lăsat paralizat pe viaţă.
Între familie şi pasiunea pentru medicină
Tragedia care a schimbat viaţa medicului Gelu Onose s-a întâmplat în Creta, în timp ce se afla în concediu, alături de soţia sa. Ea a scăpat teafără, el s-a ales cu o fractură de coloană, care i-a paralizat picioarele. „Nu îi doresc nimănui o asemenea probă de foc în dragoste, dar pot să mă consider un norocos. Soţia mi-a rămas alături şi după accident, iar anul acesta împlinim 30 de ani de căsnicie“, se destăinuie medicul. Înainte de accident, îi plăcea să joace tenis şi să se plimbe prin lume. Acum însă dedică mai mult timp cercetării. „Cele două mari daruri ale mele sunt familia şi pasiunea pentru medicină“, spune el. Acestea îl fac să nu se dea bătut şi să caute soluţii pentru el şi pentru pacienţii săi.
„Ştiu că nimeni nu îşi poate accepta sentinţa şi că visul tuturor pacienţilor care vin la recuperare e să se pună pe picioare“, mărturiseşte medicul Gelu Onose. Are 51 de ani, ochii mari, căprui şi pare o fire vioaie. Pacienţ ii îl descriu drept un om calm, răbdător, prietenos, care le câştigă imediat încrederea. „Are răbdare maximă şi îmi explică întotdeauna pe înţelesul meu“, povesteşte Adrian, un tânăr de 23 de ani, paralizat de la brâu în jos în urma unui accident de maşină.
La recuperare, pacienţii trăiesc marile drame
Dacă la terapie intensivă pacienţii sunt inconştienţi, când ajung la recuperare trăiesc marile drame ale vieţii, iar medicii de pe secţie trebuie să fie în primul rând buni psihologi. „Aici află că nu mai pot merge la serviciu, că i-a părăsit soţia, că viaţă lor o ia într-o altă direcţie“, povesteşte profesorul. Însă nu pe toţi îi poate ajuta un program de recuperare, iar profesorul este conştient de asta. Încearcă aşadar să facă mai mult pentru pacienţii săi şi să pună bazele unui centru de medicină regenerativă.
„De la inventarea antibioticelor, medicina nu a făcut progrese remarcabile. Presimt că viitorul va fi cel al ştiinţei regenerative“, spune profesorul Onose. Medicul crede că nu va mai dura mult până când doctorii vor putea lucra cu celulele stem, însă nimic nu se va putea face până când cercetătorii nu vor descifra întâi genomul uman (totalitatea genelor din organism). „Fără să înţelegem cum funcţionează toate moleculele mici, de semnalizare biologică şi resetare genetică, nu vom avea descoperiri revoluţionare. Medicina regenerativă este cea a viitorului. Ea va conduce la eradicarea unor boli grave şi va reuşi să vindece inclusiv cancerul“, spune cu convingere profesorul.
Şi, pentru că ceea ce spune pare desprins dintr-un film de sciencefiction, încearcă să pună totul în cuvinte simple. „Orice om e la început o minge de molecule. Orice parte de ţesut sau organ poate fi reconstruită pornind de la aceste molecule. De exemplu, dacă ai ficatul distrus, extragi din celulele sale anumite secvenţe şi îl refaci“, explică profesorul.
Site pentru a face bolnavii conştienţi de limitele medicinei
Ca să îşi ţină la curent pacienţii cu ce s-a mai inventat, specialistul a creat un site, www.risci.ro, prin care face cunoscute toate dispozitivele şi medicamentele noi din domeniul recuperării.
„Oamenii trebuie să cunoască adevărul. Şi eu vreau să mă ridic mâine din căruţ, dar dacă nu se poate, nu mă pot lăsa minţit. Sunt oameni care şi-au vândut casele în speranţa că se vor vindeca cu celule stem. Nu le-a venit încă vremea, iar oamenii trebuie să ştie asta“, atrage atenţia doctorul Gelu Onose.