Preşedintele Traian Băsescu a respins ieri ideea creării unui organism de supraveghere a băncilor, la nivel european, o temă susţinută de Comisia UE şi de câteva state membre, n frunte cu Marea Britanie, şi discutată la Consiliul European de toamnă care a nceput la Bruxelles.
„România va respinge energic orice încercare de creare a unei autorităţi unice de supraveghere a sistemului bancar la nivel european“, a precizat Băsescu, care a subliniat că Banca Naţională a României este singura structură responsabilă de gestionare a sistemului bancar naţional“. „Nu avem nevoie de un tutore din acest punct de vedere“, a adăugat preşedintele, înainte de debutul summitului.
Băsescu a pus sub semnul întrebării şi eficacitatea planului de salvare a băncilor iniţiat de statele din zona euro, precizând că România are „experienţa sistemelor bancare gestionate de stat, iar performanţele lor sunt extrem de scăzute“. „Punctul nostru de vedere este că se pot injecta bani publici în sistemul bancar (…), dar asta nu înseamnă în mod obligatoriu că sunt create condiţiile de creştere economică“, a declarat şeful statului. Criza bate ecologia
Planul elaborat de statele UE din zona euro pentru salvarea băncilor, şi analizat în cadrul summitului de reprezentanţii tuturor celor 27 de state membre, a primit deja critici din partea Cehiei. Ministrul de finanţe Miroslav Kalousek a catalogat susţinerea necondiţionată a băncilor drept „nebunie“ şi a sugerat că Cehia ar putea amâna adoptarea monedei euro. În paralel, criza financiară a reuşit să submineze planurile Comisiei UE de combatere a încă lzirii globale - un alt punct important pe agenda Consiliului.
Ieri, înaintea începerii reuniunii, premierul polonez Donald Tusk a anunţat organizarea unui mini-summit, la care urmau să participe nouă ţări, printre care şi România, determinate să combată planul privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 20% până în 2020. Statele est-europene s-au plâns, în mai multe rânduri, că obiectivele ecologiste ale UE le vor afecta economiile şi le vor creşte dependenţa faţă de gazul rusesc.