Traseul prin rezervaţia naturală de lângă Turda e facilitat de trei poduri suspendate deasupra văii Hăşdate. La fiecare pas, turiştii descoperă noi peisaje sălbatice. Cum vii dinspre Cluj spre Bucureşti, imediat după dealurile domoale de lângă Turda, pe dreapta, apar semeţe Cheile Turzii.

La prima vedere, par doi masivi stâncoşi, care cândva erau unul singur şi care au fost despărţiţi de o vale, Valea Hăşdate, nu mai adâncă de o jumătate de metru.

Cheile Turzii sunt datate de istorici încă din vremea dominaţiei romane, când în zonă exista o carieră de piatră care asigura necesarul oraşului Potaissa, azi Turda, dar şi al unităţilor militare romane care erau cantonate aici. Urmele exploatării romane au putut fi văzute până în secolul XlX. Peste 60 de peşteri

Ca să ajungi la rezervaţia naturală Cheile Turzii, trebuie să treci de Turda. La bifurcaţia cu drumul spre Câmpeni, trebuie să faci la dreapta vreo zece kilometri până la indicatorul spre satul Cheia, unde începe calvarul rutier. Dar problemele cu drumul le uiţi repede.

O potecă lată la început de un metru jumătate, tot mai îngustă pe parcurs, se întinde de-a lungul defileului străjuit de cei doi masivi ai Cheilor Turzii. Poteca de munte te poartă când pe partea dreaptă, când pe stânga. Din când în când, trei podeţe te trec de pe un versant pe celălalt. Primul pod, „Vizuina Spălată“, te duce spre poteca de la poalele versantului denumit „Peretele cu trepte“, care atinge înălţimea de 300 de metri. Marea grijă este să nu te trezeşti cu vreo piatră în cap. Cum treci de această porţiune, poteca din piatră şlefuită de miile de turişti care vin anual te duce spre al doilea pod, „Mijlocul Cheii“. E un loc ameţitor: cei doi versanţi ai Cheilor, cu pereţi aproape drepţi, se înalţă spre cer de o parte şi de alta.

Traseul continuă spre dealurile domoale ale câmpiei Transilvaniei şi ajungi la al treilea pod, „Podul Peşterilor“, străjuit în stânga şi în dreapta de două peşteri, „Cetăţeaua Mică“ şi „Cetăţeaua Mare“.

În zona Cheile Turzii sunt cunoscute peste 60 de peşteri de dimensiuni mici, de cel mult 20 de metri lungime. Există însă una care are o lungime de 120 de metri. Poate cea mai cunoscută este una aflată în dreapta podului: peştera lui Balică, nume dat după un haiduc al locului, Nicolae Balică, participant în urmă cu două sute de ani la o revoltă împotriva stăpânirii austriece şi care s-a ascuns o perioadă aici.   Traseul mai continuă vreme de câteva sute de metri şi se opreşte domol la poalele dealurilor care coboară din cei doi versanţi ai Cheilor Turzii. Limba oficială pare a fi maghiara Ceea ce te surprinde la rezervaţia naturală de la Cheile Turzii sunt turiştii care în marea lor majoritate nu sunt români, ci maghiari. Limba oficială din rezervaţie pare a fi maghiara. Turiştii spun că le place să vină la Cheile Turzii deoarece în Ungaria nu au asemenea peisaje şi nici trasee de munte bine delimitate ca aici. În afara turiştilor unguri, poţi să întâlneşti americani sau englezi ori chiar danezi. Mette Moelgaard este din Danemarca şi a declarat că împreună cu soţul ei au pasiunea pentru munte. „Am venit cu o rulotă din Danemarca şi ne-am oprit la Cluj. Am venit la Cheile Turzii pentru că este singurul loc care are hartă cu traseul bine delimitat.“ INTRĂ AICI PENTRU A VOTA DEZOLANT

Camping în paragină Pe platoul de lângă Chei existau cândva un camping şi o cabană cu restaurant. Acum nu mai e nimic. Căsuţele din lemn sunt rupte, acoperite cu iarbă, iar cabana e în renovare de peste un an. În jurul acestei cabane a existat un scandal juridic tranşat de Justiţie după mai mulţi ani, ceea ce a făcut ca întregul complex să ajungă într-o stare dezolantă.   Când am făcut documentarea pentru acest articol, singura terasă din zonă era închisă pentru că ospătăriţele aveau ceva „probleme“. La cabana salvamont nu era nimeni, iar numărul de mobil afişat nu putea fi accesat deoarece în zonă nu există semnal GSM.

Dincolo de toate neajunsurile, zona Cheile Turzii este printre puţinele din Transilvania care are o hartă a rezevaţiei ce descrie în mod detaliat principalele obiective de vizitat, dar şi traseele montane care pot fi parcurse la pas.

DELĂSARE. Căsuţele din lemn s-au dărâmat PLEDOARIE

În Peretele Vulturilor cuibăreşte acvila-de-stâncă   Dan Păvăloiu, realizator al emisiunii „Natură şi aventură“, difuzată de TVR, este îndrăgostit de Cheile Turzii. „Poţi să vezi un masiv stâncos într-o zonă dominată de dealuri. Se spune despre Cheile Turzii că ar fi o continuare a masivului Trascău. Există două ipoteze despre modul cum s-au format. Prima, că a fost o imensă peşteră al cărei tavan s-a prăbuşit. A doua, că defileul a fost săpat de-a lungul anilor de pârâul Hăşdate“. Realizatorul TV mai spune că în zonă există o climă specială datorată zonei stâncoase aflate la o altitudine joasă. „Din această cauză, aici poţi să întâlneşti plante rare, de exemplu ceapa-ciorii sau usturoiul sălbatic, cum i se mai spune. Tot aici îşi face cuib acvila-de-stâncă, în Peretele Vulturilor care poate fi văzut de pe poteca din defileu. De altfel, este altitudinea cea mai joasă unde cuibăreşte acvila-destâncă“, adaugă Păvăloiu.

VOX POPULI

„Un loc rupt din rai“

Mette Moelgaard, Danermarca: „Am venit aici pentru că a fost singurul traseu montan din România unde am găsit hartă cu traseu. Este foarte frumos şi, ceea ce ne-a surprins, este mai curat ca în alte părţi“.

Rudi Szilagy, cetăţean american născut la Cluj: „Am venit cu soţia şi copiii, să vadă şi ei acest loc rupt din rai. Este foarte frumos. Am observat însă că, deşi pe traseu sunt coşuri de gunoi şi saci, unii aruncă mizeria pe lângă. Este lipsă de civilizaţie“.   Emanuel Petrescu, Bucureşti: „Locul arată bine, păcat că nu îl ştim pune în valoare. Nu există un hotel sau un restaurant. În defileu, traseul este marcat şi este tare frumos“.

DATE TEHNICE

LOCALIZARE   La 14 kilometri sud-vest de oraşul Turda.   ACCES AUTO > DN 75 Turda- Câmpeni, până la indicatorul spre satul Cheia. (Drum prost, din plăci de beton.) > Drum de ţară care porneşte din nordul oraşului Turda, către Cluj, spre satul Sănduleşti.   DIMENSIUNI

> Rezervaţia Naturală Cheile Turzii are 175 de hectare. > Defileul are 1.650 de metri lungime. > Cea mai mare înălţime: 350 de metri. ISTORIC > Cheile Turzii au fost datate de istorici încă de pe vremea dominaţiei romane. În zonă se afla o carieră de piatră şi unităţi militare romane. > Rezervaţia naturală a fost înfiinţată în anul 1938. ATRACŢII

> Versantul stâng, unde poate fi văzut Turnul Galben, un masiv muntos care descreşte spre nord-vest. > Peşterile Cetăţeaua Mică şi Cetăţeaua Mare. > Cuibul de acvile care poate fi observat pe la mijlocul potecii, pe versantul stâng. > Ceapa-ciorii sau usturoiul sălbatic, plantă rară. > Alpinism pe stânci. > Peste 100 de kilometri de trasee bine delimitate.   CAZARE

Cele mai apropiate pensiuni se află în comunele Mihai Viteazul şi Moldoveneşti (aflate la cinci kilometri distanţă) şi la Turda. Vechea cabană e în renovare, iar vechiul camping e în paragină. MASĂ Restaurantul nu funcţionează. Există doar o terasă unde se poate bea cafea sau suc. SEMNAL GSM

Inexistent, cu mici excepţii în unele zone din defileu

INTRĂ AICI PENTRU A VOTA Despre campanie...

CITIŢI ŞI:

CAMPANIE EVZ: Cele 7 minuni naturale ale României

Lacul Roşu din spatele Cheilor Bicazului

Retezatul îţi taie răsuflarea

Dunărea fierbe în cazane

Peştera Scărişoara, palatul de cleştar de sub pământ

Vulcanii Noroioşi, locul unde bolboroseşte pământul

Cheile Nerei, comoara ascunsă din Munţii Banatului

Sfinxul şi Babele, domnul şi doamnele de piatră

Sălbăticie în Cheile Olteţului

Masivul Ceahlău, un uriaş cu fruntea-n soare

VEZI GALERIE FOTO