Zilnic, sute de români care locuiesc în străinătate vor să-şi înscrie, în registrele româneşti, actele de stare civilă ori să-şi schimbe numele.

Sute de români care muncesc ori s-au stabilit de ani buni în străinătate iau cu asalt, zilnic, ghişeele Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor (INEP) pentru a-şi înscrie în registrele româneşti actele de stare civilă (certificate de căsătorie, certificate de naştere pentru copii) ori, pur şi simplu, pentru a-şi schimba numele într-unul „cu rezonanţă“ peste graniţă.

„Potrivit legii, actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite la autorităţile străine, pot fi luate în considerare în ţară doar dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române. (...) Actuala lege mai prevede că este interzisă transcrierea certificatelor ori extraselor de stare civilă şi menţiunilor primite din străinătate fără aprobarea INEP. Aşa se face că, în primul trimestru al acestui an, am soluţionat nu mai puţin de 8.948 de dosare, iar în trimestrul al doilea - 9.364. Concret, în acest moment, la noi sunt înregistrate, zilnic, 200 de dosare, angajaţii noştri soluţionând, în medie, 170“, au precizat oficialii INEP.

Potrivit acestora, numărul cererilor va creşte şi mai mult, începând de săptămâna viitoare, când majoritatea românilor care lucrează în străinătate vin să-şi petreacă vacanţele acasă.

Alte nume, pentru mai mult respect

Celor care solicită înscrierea actelor de stare civilă în registrele româneşti li se adaugă şi români stabiliţi de ani buni în străinătate, care vor acum să-şi schimbe numele „pentru rezonanţă, pentru recunoaştere sau pentru mai mult respect“, după cum susţin oficialii de la Evidenţa Persoanelor.

„Sunt foarte multe solicitări de acest gen, în special din partea unor persoane cu dublă cetăţenie româno-americană, care renunţă la prenumele Ion pentru John ori la Gheorghe pentru George. Mai mult, există doamne stabilite de zeci de ani în Germania care fac astfel de demersuri doar pentru a-şi adăuga la prenumele Cristina un „h“ sau pentru a-şi schimba „a-ul“ de la final în „e“. Apoi, este o modă printre românii stabiliţi în Franţa să-şi schimbe terminaţia numelor din „escu“ în „esco“. Motivul: „Ionesco“ sau „Popesco“ sună mai bine la Paris decât „Ionescu“ sau „Popescu“.

Actele pot fi perfectate şi la misiunile diplomatice

Aceşti conaţionali pot primi cărţi de identitate provizorii cu noile nume dacă şi-au păstrat domiciliul în România. „Vom emite cărţi de identitate în care rubrica ce cuprinde numele părinţilor va fi înlocuită de cea în care este menţionată cetăţenia română, după ce actul normativ în care sunt prevăzute aceste modifică ri va fi adoptat şi va intra în vigoare“, au conchis oficialii INEP.

Aglomeraţia de la INEP şi drumurile inutile ar putea fi evitate însă dacă românii aflaţi în străinătate ar apela şi la misiunile diplomatice pentru înscrierea actelor de stare civilă. „Oamenii se grăbesc să-şi înscrie documentele în România şi pentru că legea le oferă pentru asta un termen maxim de 6 luni de la momentul în care actele au fost înregistrate de autorităţile din străinătate. Nerespectarea acestui termen este considerată contravenţie şi pot fi amendaţi. Ceea ce nu ştiu însă mulţi dintre conaţionalii noştri este că pot cere înregistrarea actelor de stare civilă şi în registrele de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României. Asta ar simplifica cu mult procedura şi i-ar scuti de drumuri în timpul concediului“, susţin poliţiştii de la INEP.

Aceştia spun că românii trebuie doar să se prezinte la misiunea diplomatică a ţării noastre din statul în care se află, cu paşaportul (care atestă cetăţenia română), certificatul de stare civilă, precum şi copia legalizată şi traducerea acesteia (traducerea se poate face fie la misiunea diplomatică, fie de un notar public autorizat, din ţara de reşedinţă, pe document aplicându-se Apostila, conform Convenţiei de la Haga, din 5 octombrie 1961).

„După verificări şi după înregistrarea cererii, persoanei i se va elibera documentul original. (...) Românii nu trebuie să-şi facă griji nici pentru certificatele de naştere ale bebeluşilor, întrucât micuţilor le vor fi atribuite CNP-uri din «plaja de coduri» repartizată fiecărei misiuni diplomatice de Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor“, au mai precizat specialiştii. PRIMĂRIA

Principalul furnizor de CNP

Românii născuţi în străinătate, în perioada 1 ianuarie 1980-31 decembrie 2003, pot obţine coduri numerice personale (CNP) doar din listele Primăriei Sectorului 1 al Capitalei. „Deşi atunci nu au primit CNP (care a început să fie distribuit la ambasade sau oficii consulare abia din 2004), ei pot cere, acum, la revenirea în ţară, completarea certificatelor de naştere cu acest cod. (...) Pentru asta, pot merge fie la această primărie, fie la Serviciul de Evidenţa Persoanelor pe raza căruia îşi au domiciliul în România. Este foarte important ca oamenii să cunoască acest lucru, pentru că multe astfel de solicitări ajung tot la noi“, explică oficialii INEP.