EVZ a intrat în posesia referatului pe care procurorii anticorupţie l-au trimis la parlament odată cu cererea de începere a urmăririi penale.

Fostul ministru al transporturilor Miron Mitrea este acuzat că a primit mită în valoare de peste 5 miliarde de lei vechi (500.000 de lei), potrivit documentelor trimise de şeful DNA, Daniel Morar, la parlament. PSD-istul este acuzat şi de instigare la fals şi uz de fals. „Evenimentul zilei“ a intrat în posesia referatului pe care Morar l-a trimis la parlament odată cu cererea de începere a urmăririi penale şi vă prezintă detaliile dosarului „Mitrea“, dezvăluirile martorilor, dar şi modul în care fostul ministru şi apropiaţii săi au încercat ştergerea urmelor. Manual de luat foloase necuvenite

Procurorii îl acuză pe Miron Mitrea că, în perioada 2001-2002, a primit de la Irina Jianu „foloase necuvenite“ în valoare de 5.200.000.000 lei vechi (echivalentul a 520.000 lei) pentru a o numi pe aceasta în funcţia de inspector şef-adjunct la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi, ulterior, pentru a o promova şi menţine ca inspector general de stat.

La acea vreme, Miron Mitrea era ministru al transporturilor, şi Irina Jianu, susţin procurorii, i-a oferit în contrapartidă o serie de lucrări de „extindere şi dotare“ la o casă din comuna Voluntari (jud. Ilfov), proprietatea mamei PSD-istului.

Întreaga acţiune ar fi avut loc la iniţiativa lui Mitrea, iar lucrările au fost efectuate prin intermediul unor firme în care Irina Jianu era acţionar şi director tehnic (SC Vertcon SA Bacău şi SC Conimpuls SA Bacău).

În referatul DNA se arată că Irina Jianu i-a determinat pe administratorii acestor firme să accepte, în martie 2001, efectuarea unor lucrări fără contract. Iniţial, au fost efectuate lucrări de reparaţii la interiorul şi exteriorul vilei din Voluntari, respectiv decaparea pereţilor şi a tavanelor până la zidărie, desfacerea pardoselilor, înlocuirea parţială a instalaţiilor sanitare, electrice şi termice. A fost refăcută şi tencuiala interioară şi exterioară.

Procurorii au refăcut şi traseele banilor, calculând sumele care nu au fost plătite. Astfel, „SC Vertcon SA nu a facturat către beneficiar peste 3.000.000.000 de lei, suma fiind suportată din fondurile societăţii“. Într-un alt caz, „diferenţa nefacturată estimată la 2.000.000.000 de lei vechi a fost suportată din fondurile SC Conimpuls SA“. Martorii acuzării povestesc cum au modificat evidenţele

„Potrivirea“ cheltuielilor reale cu cele dorite s-a dovedit a fi o operaţiune demnă de romanele poliţiste. Mai mulţi martori citaţi în dosar, angajaţi ai firmelor Irinei Jianu, au povestit procurorilor că aceasta le-a cerut să evidenţieze doar o parte din lucrările efectuate, în aşa fel încât valoarea totală să nu depăşească suma de 3,5 miliarde lei. Ele au rămas peste program, sub supravegherea Irinei Jianu, şi au întocmit 11 situaţii de lucrări, operând modificări succesive asupra documentelor.

Tot din ordinul acesteia, martorii au folosit o aplicaţie de preţ unitar din care să nu rezulte toate elementele ce compun structura cheltuielilor. Procurorii au, de asemenea, o declaraţie a unui martor care a recunoscut că „suma facturată este inferioară celei reale“. S-a ajuns la distrugerea documentelor

Cu toate aceste eforturi ale Irinei Jianu, la finalul anului 2002, firma la care ea era acţionar şi director tehnic avea de recuperat de la mama lui Miron Mitrea aproape două miliarde de lei vechi. Ea nu s-a arătat interesată de recuperarea banilor şi i-a determinat pe angajaţii firmei să şteargă din evidenţele contabile înregistrarea facturii şi denumirea clientului, potrivit mărturiilor existente la dosar. Potrivit procurorilor, Irina Jianu nu s-ar fi oprit aici şi a solicitat distrugerea tuturor documentelor financiar-contabile referitoare la imobilul deţinut de mama lui Miron Mitrea.

O parte din notele de lucru, întocmite lunar de maiştrii SC Conimpuls SA Bacău, din care rezultau în detaliu cantităţile de lucrări executate şi natura acestora, au fost smulse din dosarele în care erau arhivate şi apoi distruse.

De asemenea, a fost distrusă cartea tehnică a imobilului care conţinea toate datele privind lucrările efectuate, notele de renunţări şi lucrările suplimentare solicitate de beneficiar. Celelalte documente tehnice şi contabile au fost scoase din arhiva societăţilor, ambalate în saci şi depozitate într-o cameră din sediul SC Conimpuls SA. Documentele au fost descoperite ulterior şi ridicate de organele de urmărire penală.

ACOPERIREA URMELOR

PSD-istul, acuzat că a umblat cu autorizaţii false Procurorii îl acuză pe Miron Mitrea şi de instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Potrivit acestora, după declanşarea cercetărilor în cauză, în ianuarie 2006, Miron Mitrea i-a solicitat arhitectului-şef al Primăriei Voluntari, Nicolae Popescu, întocmirea unei autorizaţii de construcţii falsă.

Documentul a fost predat autorităţilor de Mitrea pentru a demonstra că lucrările efectuate la imobil au fost facturate integral, valoarea înscrisă în factură fiind foarte apropiată de cea menţionată pe autorizaţia falsă.

Goana după acte justificative

Procurorii au constatat că, la începutul anului 2001, Mitrea a obţinut o autorizaţie de construcţie semnată de primarul comunei Voluntari, Florentin Pandele, de arhitectul-şef al primăriei, Nicolae Popescu, şi de secretarul instituţiei, Stanciu Ghiţă.

În acest document se menţiona valoarea autorizată de 1.407.637.000 lei, taxa de autorizare 7.038.000 lei, durata executării lucrărilor - 12 luni şi valabilitatea autorizaţiei 12 luni. La cererea lui Mitrea, arhitectul-şef ar fi întocmit, în 2006, în fals, o altă autorizaţie cu acelaşi număr, dată şi beneficiar în care a modificat valoarea autorizată (3.500.000.000 lei, în loc de 1.407.636.000 lei), durata executării lucrărilor (24 de luni în loc de 12 luni) şi cuantumul taxei de autorizare (17.500.000 lei în loc de 7.038.000 lei), indicând acelaşi număr de chitanţă şi aceeaşi dată de încasare ca şi în autorizaţia reală. A doua autorizaţie este semnată tot de primarul Pandele, de arhitectul-şef Popescu şi de o a treia persoană - Marius Ghincea, care a semnat drept secretar al instituţiei, dar despre care autorităţile au constatat că nu avea această calitate. Taxa de autorizare înscrisă în actul fals însă nu figurează în evidenţele Primăriei Voluntari ca fiind încasată.

Înscrisul oficial nu a mai fost folosit de nicio altă instituţie (Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Biroul de Taxe şi Impozite Locale), ceea ce conduce la concluzia că „a fost folosit de demnitar în cauza penală în care este cercetat, în scopul de a împiedica stabilirea corectă şi completă a situaţiei de fapt“. URMĂRIRE PENALĂ

Deputaţii l-ar scoate pe Miron Mitrea basma curată Conducerea Camerei Deputaţilor a încredinţat analiza documentelor unui grup de şapte raportori, iar pe baza referatului acestora, Comisia juridică urma să facă o recomandare plenului în legătură cu începerea urmăririi penale. Comisia juridică a evitat să facă o recomandare clară, iar cei şapte raportori au depus puncte de vedere separate. Potrivit unor surse parlamentare, acestea au un ton negativ faţă de dosar. Astfel, Florin Iordache (PSD) ar fi scris că sesizarea ar fi fost făcută cu încălcarea normelor constituţionale, invocând faptul că documentul trebuia trimis de Parchetul General, nu de DNA. El susţine şi că nu ar exista elementele constitutive infracţiunii de mită. Acelaşi punct de vedere este împărtăşit şi de Dragoş Ujeniuc (PNL). Cererea de avizare a urmăririi penale va fi discutată în plenul Camerei, pentru ca procurorii să îşi poată face treaba mai departe, fiind nevoie de două treimi din voturile deputaţilor.

PROSPERITATE. În acest complex rezidenţial, situat în comuna ilfoveană Voluntari, se află casa mamei lui Miron Mitrea