După alegerile locale, puterea politică reprezentată de cei 41 de preşedinţi de judeţe aleşi uninominal, va avea trei culori: portocaliul democrat-liberal, roşul social-democrat şi verdele maghiar.

România, împărţită între PDL şi PSD

De la 1 iunie, în România va apărea o nouă specie politică: şeful de judeţ ales direct de popor. În prezent există doar baroni locali cu voie de la partid. Prin alegerea lor prin vot uninominal, într-un singur tur vor exista 41 de preşedinţi de judeţe care-şi vor dubla influenţa politico-financiară prin autoritatea electorală cu care i-a învestit poporul.

Cei 41 de aleşi ai poporului vor fi adjudecaţi de PDL (între 20- 24 de preşedinţi), PSD (10-16) şi UDMR (5-6). PNL are şanse mici să obţină vreun post. Motivul este simplu. Uninominalul într-un singur tur avantajează partidele care obţin cel mai bun scor pe judeţ. Tocmai pentru că PSD şi PDL sunt lideri în aproape toate judeţele, cu excepţia celor în care maghiarii sunt majoritari, aceste partide au insistat pentru introducerea acestui tip de vot. Banii europeni, la mâna şefilor de judeţe

Datorită influenţei financiare, politice şi electorale pe care o au preşedinţii de CJ, aceste poziţii vor constitui miezul alegerilor locale. Cu cât un partid câştigă mai multe judeţe, cu atât îşi sporeşte şansele ca în turul al doilea să obţină mai multe primării. Şefia consiliului judeţean este o poziţie râvnită în primul rând datorită influenţei financiare. Consiliul Judeţean este autoritatea care împarte banii de la buget către localităţi şi care decide ce lucrări se fac şi prin ce firme. Din acest an, poziţia de preşedinte de CJ devine şi mai importantă. Pe lângă fondurile venite de la bugetul de stat, din acest an vor veni de la UE câteva miliarde de euro. La ce e bun baronul la casa partidului

Spre deosebire de primari, care sunt aleşi prin vot uninominal în două tururi de scrutin, preşedinţii de CJ sunt aleşi din primul tur. Cu alte cuvinte, câştigă candidatul care se clasează pe primul loc, chiar dacă nu a obţinut majoritatea de 50% plus unu. Desemnarea preşedinţilor de judeţe din primul tur va influenţa confuntările pentru primării în turul al doilea. Prin banii primiţi de la CJ, primarii sunt dependenţi direct de preşedinţii de judeţ.

Din acest motiv, dacă, într-un anume judeţ, PSD câştigă preşedinţia CJ, candidaţii la primării ai acestui partid vor primi pentru turul al doilea un avantaj. Ei vor putea folosi ca argument de campanie faptul că „la judeţ“ vor avea un sprijin, ceea ce va garanta primirea de bani pentru localitatea respectivă. Importanţa preşedintelui de CJ se vede şi la alegerile parlamentare. Datorită fondurilor gestionate şi relaţiei cu primarii, şefii de judeţe sunt motorul mobilizării financiare şi electorale a partidului. Valoarea electorală a baronului s-a văzut la europarlamentare, când PSD, un partid aflat în declin, a reuşit să obţină scoruri bune doar în judeţele în care avea preşedinţi de consilii. PDL scoate „bătrânii“ la înaintare

În bătălia pentru judeţe, PSD va miza pe actualii preşedinţi de CJ: Marian Oprişan (Vrancea), Liviu Dragnea (Teleorman), Constantin Conţac (Botoşani), Nicuşor Constantinescu (Constanţa). Aceştia au fost, de altfel, şi cei care au presat pentru votul uninominal, mizând pe faptul că se vor realege uşor. Ei au prima şansă, dar nu sunt excluse surprizele.

Dacă vor fi totuşi realeşi, ei îşi vor spori puterea în partid, permiţându-şi chiar şi un tip de autonomie faţă de deciziile conducerii PSD. PDL, în schimb, va arunca în luptă lideri vechi, cu notoritate naţională: Radu Berceanu (Dolj), Sorin Frunzăverde (Caraş-Severin), Gheorghe Flutur (Suceava), Ioan Oltean (Bistriţa-Năsăud). Tactica PDL este să adune cât mai multe voturi, dar se încearcă şi eliberarea „centrului“ de figurile învechite.

SITUAŢIA DIN 2004 Şefii de judeţe îşi câştigau posturile în urma negocierilor

La alegerile din 2004, cele 41 de consilii judeţene au fost împărţite astfel: PSD - 19, PNL - 6, UDMR - 5, PD - 4, PUR - 4, PRM - 3 şi FDGR - 1. Pe legea anterioară, preşedinţii de CJ erau aleşi prin negocierile şi înţelegerile dintre consilierii judeţeni. Aşa se face că partide precum PC, care au obţinut un scor general mic, au prins conducerea a patru consilii judeţene. De asemenea, PD şi PNL, deşi formau o alianţă şi au însumat peste 30% din voturi, au deţinut împreună doar 10 consilii judeţene.

SCHIMBARE DE DECIZIE

Premierul s-a conformat: va fi uninominal la localele din acest an

Deşi au încercat să evite aplicarea noii legi privind alegerea autorităţilor locale, liberalii au cedat presiunilor venite din partea baronilor PSD care au ameninţat cu moţiunea de cenzură. În consecinţă, guvernul a anunţat ieri că va modifica hotărârea privind organizarea alegerilor locale, pentru a permite alegerea prin vot uninominal a preşedinţilor de Consilii Judeţene. Anunţul a venit chiar de la premierul Tăriceanu care, deşi aflat la Bruxelles, a auzit despre zarva creată la Bucureşti de baronii PSD. Mitrea: guvernul a încercat o „golăneală“

Ameninţarea cu moţiunea de cenzură a fost lansată de Liviu Dragnea, şeful baronilor, şi întărită de preşedintele PSD Mircea Geoană şi de şeful de campanie Miron Mitrea. „Este o golăneală, ca să spun pe faţă, a unor oameni cărora le e frică de votul uninominal. Am spus că, dacă guvernul încearcă să facă asemenea artificii, PSD va depune imediat moţiune de cenzură“, a spus Mitrea. În schimb, liberalul Bogdan Olteanu susţine că posibilitatea privind amânarea votului uninominal a rezultat dintr-un amendament din lege introdus chiar de PSD.

„PSD ori vrea să evite alegerile locale, ori nu-şi înţelege propriul amendament“, a replicat el. Totuşi, înainte de ameninţarea PSD cu moţiunea de cenzură, liberalii aveau planuri de amânare a uninominalului pentru CJ până în 2012. După şedinţa de guvern de miercuri, Victor Paul Dobre le-a transmis mai multor prefecţi, într-o videoconferinţă, că la alegerile locale din acest an şefii CJ nu vor fi aleşi uninominal, ci „pe baza legislaţiei în vigoare“. (Romulus Georgescu)