Cresterea economica va fi mai lenta, cursul de schimb a luat-o razna, Bursa merge prost, dobanzile la credite se vor mari, iar scumpirile nu mai contenesc.

Analistii occidentali avertizeaza ca ne paste o criza economica daca nu luam masurile adecvate. E cazul sa ne pregatim pentru un an mai greu.

Problema numirii Noricai Nicolai in functia de ministru al justitiei conteaza mai putin acum. Sau cazul „Elodia”. In conditii de relaxare economica, oamenii isi permit sa-si consume timpul si ideile cu subiecte controversate. Insa acea scurta perioada de reviriment, cand economia „duduia” din plin, s-a dus.

Pentru cei care merg zilnic la serviciu, pentru cei care platesc taxe si impozite si isi fac niste planuri in acest an, pentru cei care risca si fac investitii, conteaza altceva: ratele in euro care sunt tot mai mari, alimentele, carburantii si gazele naturale care se scumpesc, actiunile cotate la Bursa care au totalizat intr-o singura zi pierderi de un miliard de dolari. Conteaza banii. In special banii care se pierd acum si in urmatoarele luni.

Cum a inceput declinul

Nu e numai vina romanilor pentru ca in 2008 vor pierde bani, in loc sa-i castige. Contextul economic mondial este nefavorabil si influenteaza negativ Romania. Cand economia americana este amenintata de recesiune, toata lumea are de suferit.

Totul a pornit de la criza financiara subprime, fenomen aparut in SUA, in 2006, si extins la nivel international in iulie anul trecut. Ea a fost provocata de cresterea necontrolata a creditelor ipotecare neperformante. Persoanele care nu intruneau conditiile de baza pentru obtinerea unui credit, din cauza dobanzilor practicate de banci, a istoricului de creditare necorespunzator sau din pricina imposibilitatii de a dovedi garantiile necesare pentru rambursarea imprumutului, au primit finantare de la institutiile financiare nebancare.

La randul lor, pentru a-si sustine activitatea, aceste fonduri aveau nevoie de refinantare, pe care o puteau obtine prin vanzarea unor instrumente financiare. Si s-au gasit cumparatori. Desi prezentau un grad de risc ridicat, aceste portofolii au fost cumparate de fondurile de investitii, multe dintre ele fonduri de pensii, care mizau pe instrumente financiare cu risc foarte mare.

Multi dintre cei care au luat credite au folosit banii in investitii imobiliare, considerate sigure pe termen lung. Din cauza scaderii preturilor proprietatilor imobiliare si a cresterii dobanzilor, proprietarii de locuinte cumparate in rate nu au mai putut sa plateasca, iar creditorii lor nu si-au mai recuperat banii. O parte din fondurile de investitii au sesizat riscul si au incercat sa lichideze investitiile riscante, dar era prea tarziu. Mai multe institutii financiare care au acordat finantari riscante au ramas fara lichiditati si au dat faliment, precum New Century Financial Corporation.

Romania, o tara riscanta

Criza a fost propagata la nivel international de devalorizarea dolarului, pe fondul cresterii deficitului comercial al Statelor Unite si al scumpirii petrolului. Pietele de capital europene si asiatice au intrat in declin, iar fondurile de plasamente alternative, riscante, au devenit un balast de care toti investitorii se feresc. Potrivit analistilor, sistemul financiar mondial va resimti timp de inca 6-12 luni efectele crizei ipotecare din SUA.

In acest moment, Romania este considerata de expertii economici occidentali o tara cu risc economic ridicat. Ei atrag atentia ca fluctuatiile cursului de schimb, cresterea inflatiei si retragerea investitorilor care isi iau inapoi banii introdusi in actiuni speculative pot aduce economia romaneasca in criza.

„Politica fiscala a Romaniei ar  trebui sa fie mai prudenta”

Deocamdata, altii au probleme mai mari, dar acest lucru se rasfrange si asupra romanilor. Citigroup, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat marti pierderi nete de 9,83 de miliarde de dolari pe ultimul trimestru al anului trecut, in urma turbulentelor declansate in sectorul american al creditelor ipotecare cu grad mare de risc.

Zi neagra la Bursa

Acest anunt si rezultatele slabe ale sectorului de retail american au indus teama de o posibila recesiune economica in Statele Unite, resimtita in aceasta saptamana prin scaderea indicilor bursieri din SUA, Europa si Asia. Cele mai afectate au fost titlurile tranzactionate la bursele din Londra, Paris si Tokio.

Nici Bursa de Valori din Bucuresti nu merge bine. Dimpotriva. Miercuri, BVB a avut cea mai neagra zi dupa 5 martie 2007, cei trei indici avand pierderi de circa 5% pe fondul retragerii masive a investitorilor straini si romani.

Potrivit „Business Standard”, pierderile inregistrate pe 16 ianuarie la BVB si Rasdaq au depasit un miliard de euro. „Fondurile mari au inceput sa se retraga de pe Burse. Este criza de incredere, mai ales in piata americana. Scaderea indicilor si volumele de tranzactionare indica iesirea fondurilor. Investitorii prefera acum active mai putin volatile”, a explicat Adrian Manaila, presedintele companiei de brokeraj Eldainvest, citat de „Business Standard”.

Probleme in „Paradis”

Anul trecut, Romania a fost considerata foarte atractiva pentru investitorii speculativi, care prefera sa riste pe pietele emergente, tintind profituri mari si imediate. Dar acest avantaj are si un punct slab: la primele semnale negative ale cursului de schimb, fondurile uriase investite in lei sunt retrase fara ezitare, pentru a limita riscul pierderilor. Astfel a devenit Romania, in scurt timp, dintr-un „paradis” al investitiilor, o piata periculoasa.

Ultimul raport al Bancii Mondiale releva ca Romania are in prezent una dintre cele mai vulnerabile economii. Cauzele principale, identificate de Hans Timmer, economistul principal al Bancii Mondiale, sunt nivelul ridicat al deficitului de cont curent, care a crescut dupa declansarea crizei financiare din SUA, si marirea cheltuielilor pentru consum. „Vedem o serie de semnale de alarma pe partea de macroenomie. Intr-o perioada scurta de timp, deficitul de cont s-a deteriorat semnificativ”, explica Timmer, subliniind ca „politica fiscala a Romaniei ar trebui sa fie mai prudenta”.

Raportul mai arata ca rata de schimb a cunoscut o crestere puternica in Romania, in timp ce in alte tari in curs de dezvoltare s-au inregistrat aprecieri ale monedelor nationale. Deprecierea leului ii da dreptate economistului Bancii Mondiale. Cursul de referinta a trecut miercuri pentru a doua oara in acest an de 3,7 lei/euro.

Intr-un sondaj realizat de revista „Business Magazin”, cele mai pesimiste estimari pentru cursul de schimb euro-leu de la sfarsitul lunii iunie indica un raport de 3,6-3,56 lei/euro, anticipat de brokerii Bancii Transilvania si ING Bank. De asemenea, in timp ce indicii bursieri din alte state in curs de dezvoltare au crescut, in Romania mai degraba au stagnat, remarca Timmer.

Raportul Bancii Mondiale estimeaza o crestere economica incetinita in acest an la 5,9%, sub nivelul prognozat de guvern, de 6,5%, comparativ cu un nivel estimat de 6,1% pentru anul 2007.

In schimb, Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor, a declarat la Forumul Euromoney, din Viena, ca Romania va inregistra in acest an o crestere economica de 6,5%, iar inflatia se va situa intre 5% si 5,5%, peste intervalul tintit de BNR.

Vosganian a anuntat si o crestere a deficitului de cont curent de 13,6% din PIB, in timp ce analistii Bancii Mondiale se asteapta la o valoare de 15,3%.

In pragul crizei Potrivit cotidianului economic german „Handelsblatt”, sefii marilor banci din Europa Centrala si de Est se asteapta la un regres al cresterii economice de pana la 5,5% in aceasta regiune, iar specialistii citati sustin ca Romania prezinta cel mai mare risc pe termen scurt.

Potrivit analistilor de la Unicredit Italia, in Europa de Est bancile dau credite care depasesc mult posibilitatile, fiind nevoite sa se refinanteze partial prin imprumuturile de pe piata interbancara. In acest an, bancile vor fi mai prudente, iar dobanzile creditelor vor creste. Si „Washington Times” atrage atentia ca Romania este aproape de o criza financiara.

Printre factorii de risc, publicatia citata de Hotnews enumera deficitul de cont curent, inflatia si creditarea imprudenta. „Inflatia este deja o problema serioasa, iar investitiile straine nu mai reusesc sa mascheze deficitele de cont curent, lucru observat si in Romania. Daca nu vor mai fi atatea investitii ca pana acum, Europa de Est va fi in mare primejdie”, avertizeaza publicatia americana.

Fredrik Erixon, director al Centrului European pentru Economie Politica Internationala (ECIPE), atentioneaza ca nu se va mai repeta situatia de anul trecut, cand, potrivit „Financial Times”, deficitul comercial al Romaniei, de zece miliarde de dolari, a fost acoperit de investitiile straine directe, in valoare de noua miliarde de dolari.

In aceasta privinta, Bogdan Baltazar se arata, insa, increzator ca Romania va ramane atractiva, cu conditia „sa ne comportam normal si sa atragem investitorii mai mult decat pana acum”, printr-un regim fiscal mai relaxat. „Eu raman cu increderea ca, in conditiile in care pietele mondiale se mai linistesc, cat de cat, vom avea tot atatea investitii straine”, spune Baltazar.

Scumpiri in lant Productia in scadere a crescut inflatia anuala a Romaniei de la 4% la 6% in ultimele patru luni, remarca analistul citat de „Washington Times”. Cu toate acestea, romanii au inca un salariu mediu anual de 10.000 de dolari, unul dintre cele mai scazute din blocul comunitar, asa ca o spargere a „bulei creditelor” pare inevitabila, arata directorul ECIPE. In viziunea sa, singura modalitate pentru indepartarea dezastrului in Europa de Est este aceea ca bancile centrale sa mentina dobanzile de referinta la un nivel ridicat, sa incurajeze economisirea si sa incetineasca cresterea consumului.

Contextul nefast in care este angrenata economia romaneasca se rasfrange si asupra preturilor carburantilor, transporturilor si a alimentelor. Presedintele sindicatului din industria alimentara, Dragos Frumosu, a anuntat ca preturile produselor alimentare de baza, printre care laptele, carnea si uleiul, se vor majora cu pana la 15% in luna februarie. Printre motivele acestei scumpiri, Frumosu a invocat deprecierea leului si cresterea costurilor pentru combustibil, gaze sau energie.

Presiunile anului electoral

Prudenta - este termenul care ar trebui sa primeze in actiunile autoritatilor in acest an, pentru a stabiliza economia si pentru a da un semnal clar pe pietele externe. „Cu prudenta si acuratete fiscala, nu aruncand comunitatilor locale, cum s-a intamplat in ultimul trimestru al anului trecut, mai multi bani decat au primit in intregul an, asadar cu masura”, arata Bogdan Baltazar. „Va fi greu intr-un an electoral, dar sa speram ca oamenii vor intelege ca nu cine arunca cu bani va castiga”, admite el.

Baltazar estimeaza ca inflatia, cel putin in primul trimestru, va continua in ritmul ei ascendent, intrucat turbulentele economice persista. „Preturile produselor alimentare vor urca, pentru ca au crescut si pe plan international, iar preturile la gaze si energie vor fi mai mari.

Deficitul de cont curent cred ca nu va creste, va fi la acelasi nivel. Cursul s-ar putea sa oscileze intre 3,6 si 3,7 lei/euro pana in mai-iunie, dupa care eu personal vad o apreciere a leului, in semestrul al doilea, pana la 3,4-3,5 lei/euro”, indica Baltazar.

In acest moment, guvernul incearca sa convinga pietele financiare externe ca panica investitorilor este nejustificata si ca economia romaneasca poate asigura in continuare castiguri importante celor care pariaza pe ea. Cei care au mizat deja pe Romania prefera, insa, sa-si aduca banii acasa, sub imperiul panicii provocate pe plan international ori din nevoia de a acoperi pierderile suferite pe alte piete, considerate drept sigure deunazi.

CREDITE MAI SCUMPE

Se strange „robinetul de bani” > In acest an se preconizeaza o majorare a dobanzilor la imprumuturi, dupa ce BNR a ridicat cu 0,5% dobanda de politica monetara. Analistii se asteapta ca in februarie aceasta dobanda sa ajunga la 8,5%.

> In plus, analistii cred ca si dobanda de politica monetara a Bancii Centrale Europene s-ar putea majora, influentand, o data in plus, dobanzile la creditele in euro.

> Inasprirea conditiilor de creditare ar putea avea impact si asupra pietei imobiliare. Scumpirea imprumuturilor va elimina din joc mai multi potentiali cumparatori si va da peste cap calculele proprietarilor care mizeaza pe cresterea preturilor.

> Conform „Raportului de prognoza imobiliara anuala”, publicat de Artur Silvestri, profesor de gestiune imobiliara la Universite Francophone Internationale din Bruxelles, presiunea cumparatorilor este deja in scadere, iar prima faza a stagnarii si chiar a reducerii preturilor se va inregistra in municipiile resedinta de judet.

>  Intrucat piata apartamentelor depinde in primul rand de accesul populatiei la creditele ipotecare, acesta este segmentul de piata care reactioneaza cel mai rapid la schimbarile privind regulile de creditare, se arata in raportul amintit.

DEFICIT

De ce nu sunt bani suficienti pentru pensii SOLUTIE. Majorarea pensiilor si a salariilor bugetarilor pune o presiune suplimentara asupra bugetului de stat, in conditiile unei cresteri economice mai mici decat cea din 2007. De unde ia guvernul bani in plus?

Pana acum, 5,1 milioane de salariati, plus alte categorii care platesc CAS, sustineau pensiile a 4,7 milioane de pensionari din sistemul public de asigurari sociale.

In ciuda avertismentelor cu privire la pericolul ca sistemul public de pensii sa nu se mai poata sustine, guvernul a majorat pensiile inainte de termenul stabilit. Premierul si ministrul finantelor au dat asigurari ca se vor identifica alte surse pentru acoperirea majorarii pensiilor.

Luni, insa, Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor, a recunoscut ca pensiile vor fi subventionate anul acesta si in 2009 cu fonduri de la bugetul de stat. „In 2008 avem o subventie de 1,3 miliarde de lei, iar pentru 2009 avem in vedere un transfer de 5,9 miliarde de lei, aproximativ 1,5 miliarde de euro”, a spus Vosganian.

Acest lucru va crea o presiune suplimentara pe bugetul de stat. „Prognozele noastre pe deficit bugetar sunt destul de pesimiste. Cheltuielile cu pensiile vor crea un impact semnificativ in 2008, cand ne asteptam ca deficitul sa depaseasca 3%”, a declarat Nicolaie Chidesciuc, senior economist la ING Bank, citat de Hotnews.

O cifra sau doua? In privinta salariilor, ministrul muncii a propus miercuri guvernului ca salariul mediu al celor 1,39 de milioane de angajati din sectorul bugetar sa creasca in acest an cu 10%, in una sau doua etape. Conform Mediafax, pentru acest lucru ar fi nevoie de o suplimentare cu 1,3 miliarde de lei a fondurilor distribuite de la bugetul de stat, fondul total de salarii urmand sa urce la 27,75 de miliarde de lei.

In schimb, Varujan Vosganian este de parere ca in 2008 cresterea salariilor trebuie sa fie de o singura cifra, pentru mentinerea echilibrelor macroeconomice. Procentul considerat ideal de Vosganian este 5%, dar pozitia sindicatelor si presiunea alegerilor pot modifica aceasta valoare.