Autorităţile locale din Timişoara au decis, ca de luna aceasta, deşeurile colectate din oraş să fie transportate la groapa de gunoi de la Rapolţ, din judeţul Hunedoara. Decizia vine ca urmare a faptului că deponeul provizoriu amenajat pe Calea Şagului, lângă CET Sud, s-a umplut până la refuz, iar licitaţia pentru desemnarea constructorului gropii de gunoi ecologice bate pasul pe loc.
După o licitaţie eşuată la începutul anului, există un proiect al viitorului deponeu şi trebuie găsit constructorul.
„Licitaţia trebuia să aibă loc la sfârşitul lunii mai. Există însă mai multe probleme tehnice care trebuie rezolvate. Documentaţia tehnică a venit din nou cu foarte multe lipsuri. Mai exact, proiectul deponeului este unul prost făcut, iar noi nu avem cum interveni, pentru că s-a ocupat Ministerul Mediului. Noi am identificat soluţia, şi anume, facem licitaţie cu FIDIC (Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi - n.r.). Adică, firmele care vin agrează proiectul, dar vin cu propriile lor estimări legate de costuri şi necesarul de materiale. N-avem ce face, suntem obligaţi la această soluţie, pentru că proiectul prezintă neconcordanţe prea mari pentru a se putea executa lucrarea. Cred că vom ajunge să organizăm licitaţia deabia la finele acestei luni, cu greu, pentru că tocmai ne-am trezit că guvernul a abrogat hotărârea care stabilea felul în care se organizează astfel de licitaţii, iar acum trebuie să lucrăm după normele internaţionale”, a explicat consilierul judeţean Viorel Sasca.
Finanţări pierdute
De 11 ani, autorităţile locale din Timiş se chinuie să pună la punct groapa de gunoi ecologică. Iniţial trebuia să fie deponeul trebuia să fie al oraşului Timişoara şi urma să fie amenajat în satul Covaci, la mai puţin de 10 kilometri de Timişoara, însă grupuri de interese imobiliare s-au opus cu atâta vehemenţă încât proiectul a fost abandonat.
Ulterior, Consiliul Judeţean Timiş şi-a asumat iniţiativa, care urma să fie finanţată în parte cu bani UE, iar amplasamentul a fost stabilit la Ghizela, la câţiva zeci de kilometri de Timişoara.
După închiderea gropii de la Parţa, construirea deponeului ecologic de la Ghizela are termen de finalizare luna noiembrie.
În ultimii zece ani administraţia locală a pierdut două finanţări europene pentru realizarea viitoarei gropi ecologice. Primii bani, 37 de milioane de euro, au venit din fonduri ISPA nerambursabile, iar alte 30 de milioane de euro, garantate prin memorandum de Ministerul Mediului, au fost şi ele pierdute.
Soluţii găsit din mers
Groapa de gunoi deschisă provizoriu în ianuarie 2009, după ce deponeul de la Parţa a fost închis la sfârşitul anului trecut, se află pe o platformă asfaltată lângă CET Sud, între un teren de fotbal şi hipermarketul Real.
Încă din iarnă, atât fotbaliştii cât şi retailerii s-au plâns de prezenţa gunoiului. Acum, încinşi de soarele canicular, baloţii de gunoi emană o duhoare de nedescris. „Meciuri nu se mai pot ţine din cauza mirosului, iar în curând vom veni la cumpărături purtând mască de gaze pe figură, pentru că deja aerul e irespirabil aici”, spune un angajat de la CET.
Inge Kron, preşedintele Consiliului Consultativ de Cartier Steaua-Fratelia a depus multe reclaţii la primărie privind mirosul care ajunge până în casele oamenilor, dar fără niciun rezultat.
APM Hunedoara
Există o limită de 42.000 de metri cubi
Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, Georgeta Barabaş, spune că, la rampa de gunoi Rapolt (concesionată firmei Retim) nu poate fi depusă o cantitate de gunoaie mai mare de 42.000 de metri cubi.
„Rampa de la Rapolt ar fi trebuit închisă în vara aceasta, laolaltă cu multe alte astfel de locaţii din judeţ, dar, pentru că nu e rentabil, din punct de vedere economic, să închizi o rampă de gunoi dacă nu este umplută la capacitate maximă, i s-a prelungit termenul de funcţionare până în 16 iulie 2010. La Rapolt există o cotă de 85.000 de metri cubi de gunoi care poate fi acceptat din surse neprevăzute, dar noi am recomandat consiliului judeţean ca pentru RETIM să se aloce doar jumătate, pentru ca în cazul în care apar alte solicitări neprevăzute de la alţi agenţi economici pentru depozitare, şi acestea să poată fi acceptate. Dacă CJ Hunedoara va accepta recomandarea noastră, vom da şi autorizaţia de funcţionare”, spune Georgeta Barabaş.
În judeţul Hunedoara mai rămân funcţionale în această vară doar cinci rampe de gunoi (la Aninoasa, Vulcan, Deva, Rapolt şi Orăştie), din cele 11 care funcţionau până acum.