Două femei au ajuns, joi seara, la spital pentru îngrijiri medicale, după ce au fost muşcate de picioare, de piept şi de spate, de o haită de câini fără stâpân.

Legislaţia care ar trebui să reglementeze situaţia animalelor fără stăpân este în continuare ambiguă. Autorităţile par să conştientizeze acest fapt numai atunci când presa mediatizează câte un caz de violenţă canină. Pe de altă parte, există situaţii, precum cea recentă din Brăila, când patrupedele sunt lovite cu bestialitate de oameni. În România nu sunt la adăpost nici oamenii, nici animalele.   Două femei au fost atacate, joi seara, de o haită de câini maidanezi înfometată, iar în prezent sunt internate, sub tratament. În acelaşi timp, autorităţile timişorene sunt impotente în faţa numărului mare de maidanezi. Lunar, la spitale ajung circa 100 de timişoreni muşcaţi de câinii fără stăpân, iar primăria susţine că de la începutul anului a contabilizat peste 100 de reclamaţii. Deşi, după fiecare reclamaţie, au fost trimise echipe de hingheri pe urma câinilor, haitele se regrupau seara şi continuau să atace. „Erau vreo 30 de câini. Au sărit pe noi să ne omoare”

Incidentul de acum două seri a avut loc pe strada Cugir, în zona Universităţii Agricole. Femeile, în vârstă de 59, respectiv 63 de ani, bune prietene şi vecine, ieşiseră seara la plimbare. Martorii povestesc că aproximativ 30 de câini deosebit de agresivi s-au năpustit asupra lor şi le-au muşcat de picioare, fără ca ele să se poată apăra. „Când am ajuns aproape de blocuri ne-au atacat. Erau vreo 30 de câini şi au sărit pe noi să ne omoare. Ne-au pus la pământ şi ne-au muşcat de picioare, de piept şi de spate”, a povestit una dintre femei.   Cu greu au reuşit să scape din colţii animalelor, cu ajutorul unui trecător, şi au chemat ambulanţa. Au fost duse la Spitalul Municipal din Timişoara pentru îngrijiri, iar specialiştii de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” le-au administrat tratamentul antirabic.

Vecinii spun că nu e prima dată când se întâmplă aşa ceva. Poliţiştii comunitari nu au reuşit să alunge câinii, însă oamenilor le este acum teamă să iasă din casă sau să-şi lase copii afară. „E problematic şi că unele instituţii sau unii paznici de societăţi comerciale adună haitele de câini şi le dau de mâncare. La fel fac şi anumite asociaţii de locatari. De acum încolo, cei care vor fi găsiţi vinovaţi vor fi amendaţi, pentru că, astfel, se încurajează proliferarea lor”, a spus Lăcrămioara Condea, de la Biroul de relaţii publice al Primăriei Timişoara. 10.000 de câini fără stăpân  În Timişoara, în adăpostul oficial al firmei angajate de primărie de opt ani pentru serviciul de ecarisaj se află, în prezent, 300 de patrupede. Potrivit estimărilor edililor însă, la nivelul oraşului trăiesc liberi circa 10.000 de câini comunitari. Lor li se adaugă încă pe atâţia câini cu stăpâni. „În primele trei luni ale anului am primit 127 de sesizări şi au fost prinşi 369 de câini fără stăpâni aflaţi pe domeniul public. Din păcate, acum estimăm că sunt în oraş 10.000 de câini comunitari. Erau mai puţini în ultimii ani, dar s-au înmulţit odată cu construcţii de la periferie”, zice Condea.

Edilii au transmis ieri firmei de ecarisaj Daniflor să ridice câini din zonă. „Hingherii au căutat cinci ore, însă nu au găsit decât trei câini, din care au reuşit să prindă doi”, a spus Ionel Puşcaş, managerul firmei. Câinii vor fi ţinuţi în adăpost până ce vor fi revendicaţi de eventualul stăpân.

REGLEMENTĂRI

Legislaţie în coadă de peşte

Cine trebuie protejat, omul sau animalul? Este o întrebare care a generat dezbateri aprinse, pornite însă, de fiecare dată, doar în momentul în care era vorba de o situaţie extremă: animale schingiuite sau oameni victime ale haitelor de maidanezi. Dincolo de declaraţii, problema de fond, a gestionării animalelor fără stăpân, a rămas. Şi asta, din cauza unui cadru legislativ deficitar.   În ianuarie 2008, parlamentul a adoptat o serie de modificări ale legii privind protecţia animalelor. Punctul de rezistenţă era eliminarea posibilităţii eutanasierii. Animalele fără stăpân, cu excepţia celor suferind de boli incurabile, nu mai puteau fi eutanasiate, în condiţiile în care nu erau revendicate sau adoptate în termen de şapte zile. De asemenea, legea, care a fost promvată şi susţinută de fostul senator Marius Marinescu, incrimina cruzimea faţă de animale, fără a avea însă în vedere vreo măsură concretă în privinţa patrupedelor cu un comportament agresiv. Această problemă era abordată într-o iniţiativă legislativă care însă a fost respinsă definitiv de parlament la sfârşitul lui mai.

Proiectul de act normativ, iniţiat de nouă senatori şi deputaţi de la toate partidele, în legislatura trecută, prevedea, pe lângă înfiinţarea Poliţiei Animalelor, posibilitatea eutanasierii câinilor şi pisicilor care au demonstrat că sunt periculoşi. Lipsa de coerenţă legislativă , dar şi a unei campanii susţinute pentru adopţii au avut ca efect supraaglomerarea adăposturilor. În multe dintre cazuri, din acest motiv, dar şi a lipsei de hrană, animalele cazate au dezvoltat o agresivitate şi mai mare, ajungând chiar să se mănânce între ele.

PRECAUŢIE

Căldura le creşte potenţialul agresiv

Pentru că autorităţile au pierdut de mult controlul, singurul lucru care este de făcut e evitarea câinilor fără stăpân. „Câinii maidanezi sunt agresivi doar atunci când sunt în haită. E suficient să atace unul dintre ei, pentru ca prin mimetism să sară şi ceilalţi, chiar dacă nu au potenţial agresiv în realitate. În general, nu atacă decât dacă sunt provocaţi sau dacă li se face frică”, explică medicul veterinar Liviu Harbuz. Un gest necontrolat sau o mişcare bruscă, noaptea, poate stârni reacţia animalelor.

„Ar trebui ca primarii să ia măsuri. Animalele nu au ce căuta libere pe stradă. Să laşi un câine afară, fără stăpân, liber, e ca şi cum ai abandona un copil”, spune veterinarul. Cu atât mai mult cu cât meteorologii anunţă valuri de caniculă, populaţia ar trebui să se pună în gardă. „Căldura creşte potenţialul agresiv al câinilor, nu cu mult, între 2 şi 5 %, însă o face”, conchide Harbuz.

BUCUREŞTI

„Am fost agresat de câini vagabonzi din Crângaşi” Mirabela Anghel

Un bucureştean este revoltat de faptul că zeci de maidanezi au împânzit Parcul Crângaşi din Capitală şi zonele din jurul acestuia. Animalele atacă şi muşcă oamenii fără să fie provocate. „Se adună chiar şi în zonele de joacă pentru copii”

„Maidanezii sunt organizaţi în haite care se încaieră, latră şi fac zgomot non-stop. Din această cauză nu putem dormi noaptea. Situaţia din timpul zilei este aceeaşi: animalele atacă oamenii. Chiar tatăl meu a fost muşcat în trei ani de două ori, iar eu am fost atacat de cel puţin două ori numai anul trecut. Cel mai grav este că foarte mulţi câini sunt adunaţi în jurul zonelor de joacă pentru cei mici”, povesteşte Ovidiu C., un bucureştean de 24 de ani care locuieşte în sectorul 6, din Capitală.

Bărbatului i se pare inadmisibil ca într-o capitală europeană să fie nevoit să trăiască la fel „ca în codru, fără linişte şi cu spaima că o să fie muşcat de câini” şi este stupefiat de lipsa de reacţie a autorităţilor. Reclamaţii fără răspuns

Bucureşteanul a încercat să recla me această problemă la Administraţia Câinilor fără Stăpân (ASA Bucureşti), cei abilitaţi oficial să se ocupe de această problemă. „Însă aici nu primesc sesizări decât pe e-mail, unde primeşti o confirmare generată automat şi un număr de înregistrare. Apoi nu se mai întâmplă nimic, nici măcar după expirarea termenului legal de 30 de zile. Mai mult, când am decis să discut cu cineva de acolo, mi s-a răspuns: «Nu ne spuneţi voi, contribuabilii, ce să facem»”, povesteşte Ovidiu.   Bărbatul este de părere că ar trebui să se adopte o lege de compromis, care să prevină cruzimea, dar care să fie eficientă şi pentru oameni.

„Un sistem de acest gen funcţionează în multe alte ţări din lumea civilizată: câinii sunt luaţi de pe stradă şi duşi la adăpost, iar dacă pot fi identificaţi (cu ajutorul cipurilor ori plăcuţelor - n.r.) sunt contactaţi stăpânii. Dacă sunt bolnavi, nevaccinaţi, nesterilizaţi sunt luaţi şi îngrijiţi corespunzător. Apoi, se dau spre adopţie gratuit. După o perioadă de 30 de zile, dacă nu le-au fost găsiţi stăpâni, sunt eutanasiaţi”, spune Ovidiu. Judecători de partea câinilor Senatorul Iulian Urban a încercat să obţină o hotărâre judecătorească prin care cetăţenii muşcaţi de câini să poată să meargă la primărie şi să ceară contravaloarea tratamentelor făcute.

„În urmă cu două săptămâni, Judecătoria Sectorului 6 a respins această acţiune. Cred că senatorul Marinescu a făcut o greşeală majoră cu legea prin care se interzice eutanasierea oricărui câine fără stăpân. Noi plătim impozite şi alte taxe ca să putem merge liniştiţi pe străzi, nu să simţim un pericol mai mare decât în pădure”, afirmă Iulian Urban.

DEZINTERES

Doar 900 de câini au fost adoptaţi în ultimii trei ani

Reprezentanţii asociaţiilor care se ocupă de protecţia animalelor spun că rezolvarea problemei maidanezilor ţine şi de reacţia românilor. „Dacă toată lumea s-ar implica, problema maidanezilor s-ar rezolva sau măcar s-ar diminua. Din 2006, am reuşit să dăm 900 de câini spre adopţie, doar punându-le poza pe site şi spunând că acele animale au nevoie de un stăpân”, afirmă Marcela Lungu, preşedintele Asociaţiei Cuţu- Cuţu. Ea mai declară că, doar săptămâna trecută, a primit patru sesizări de la persoane care au fost muşcate ori atacate de maidanezi, însă spune că responsabilitatea în astfel de cazuri aparţine Administraţiei pentru Supravegherea Câinilor fără Stăpân.