După frica pe care, înainte de Revoluţie, securistul şi politrucul o răspândeau asupra comunităţii, observ la prozatorii noştri o veritabilă fascinaţie pentru personajele respective, trase din istorie în ficţiune.
„Fantoma din moară”, romanul Doinei Ruşti, interfera planul realist cu cel fantastic, conturând un profil aproape demonic al Securistului (cu majusculă), supravieţuitor şi manipulator al unor bune decenii din viaţa unor Comoşteni rurali. Cu „Replace all. Colcăiala” (Editura Polirom), ultimul roman al regretatului Ioan Lăcustă, ne deplasăm din Comoşteni în Şoptireanca, pentru a contempla un alt erou al timpurilor noastre: pe octogenarul general Goncea, ctitor de biserică, de bibliotecă, finanţator al Asociaţiei de persecutaţi politic, proprietar peste o vilă cât un palat, peste o sumedenie de afaceri ştiute şi neştiute şi - lucrul cel mai important - peste dosarele în care sunt puse la păstrare biografiile tuturor celorlalţi.
Romancierul omnipotent şi naratorul ubicuu din realismul canonic sunt deposedaţi de atributele lor tradiţionale: „naţionalizate” cumva şi preluate, pentru a fi utilizate, de către bravi tovarăşi de hârtie. Lupta de clasă din anii '50 s-a transformat, la aceşti factori de răspundere organizaţi piramidal, într-un război de lungă durată dus pentru propriile beneficii. Iar privilegiile lor sociale se convertesc narativ. Personajul ticălos avansează spre centrul istoriei, ca şi al ficţiunii, ocupându-l, ajungând protagonist şi regizor, narator şi instanţă creditabilă. Singura instanţă creditabilă...
Goncea intră în „textul” democraţiei cu uşurinţa cu care făcea şi desfăcea totul, în gazeta de perete a regimului defunct. Douăzeci de ani după 1989, mai nimic nu mişcă fără voia, consimţământul, dispoziţia, dispozitivul lor, al foştilor securişti deveniţi – prin replace all - faruri ale democraţiei.