ALIMENT COTIDIAN. Două treimi dintre conversaţiile pe care le purtăm sunt simple bârfe. Specialiştii susţin că această nevoie de informaţii este înrădăcinată în structura noastră, iar pe de altă parte vorbesc de o necesitate psihologică.

Românii sunt din ce în ce mai interesaţi de senzaţional, bârfe şi scandaluri. Specialiştii susţin că în topul subiectelor de conversaţie se află ştirile despre vedete, iar emisiunile care au ca subiect scandaluri mondene şi drame de familie reuşesc să aibă audienţe mari. În plus, în urmă cu câteva zile, Dan Diaconescu susţinea că a reuşit să OTVizeze întreaga ţară, iar metoda folosită de el „se propagă în lanţ”. Formele de divertisment de acest tip prind la români, întrucât, spun specialiştii, asociem trăirile vedetelor cu ale noastre şi avem sentimentul că putem pătrunde în culisele unei lumi inaccesibile, arată un material publicat în revista „Spirit Militar Modern”.

Aceeaşi sursă relevă că, pe seama bârfei despre celebrităţi, pot apărea conflicte interpersonale, bazate pe divergenţe de opinii, interpretări sau aprecieri.

Pe de altă parte, sociologii susţin că „avem în structura noastră bârfa”, iar două treimi dintre conversaţii sunt dedicate acestui tip de socializare.

Informaţii în grup

Cercetătorii de la Social Issues Research Center au definit bârfa drept o informaţie socială despre o persoană, răspândită în cadrul grupului, atunci când aceasta nu este prezentă.

Acest lucru înseamnă discuţii despre relaţii şi experienţe personale ale altora, cine, ce face şi mai ales cu cine, cum să faci faţă momentelor dificile, dar mai înseamnă şi discuţii despre comportamentul şi relaţiile prietenilor, familiei, celebrităţilor, probleme cu partenerul sau partenera, familie, prieteni, colegi, vecini, detalii precise despre viaţa socială, adică, într-un cuvânt, bârfe.

Bărbaţii „vorbesc” la fel de mult ca femeile

Deşi există mitul potrivit căruia această îndeletnicire este specific feminină, studiile au demonstrat că bărbaţii discută la fel de mult ca femeile şi chiar le întrec atunci când vine vorba de conversaţii telefonice. Mai mult de o treime dintre aceştia, 33%, bârfesc zilnic la telefon, comparativ cu 26% dintre femei.

Sociologul Ovidiu Voicu susţine că „sunt puţini bărbaţi care admit că bârfesc, dar majoritatea o fac. Nu recunosc pentru că le aduce un stigmat negativ”.

Şi totuşi, bârfim pentru că aşa ne este natura, iar explicaţii sunt multe. „În primul rând, este vorba de nivelul de educaţie. Cu cât este mai scăzut, formele de divertisment consumate sunt mai frivole. În al doilea rând, ţine de tradiţie, de cultura locului, de structura orientală a românilor. Nu în ultimul rând, avem resurse materiale scăzute. Lipsesc alternativele, sunt teatre puţine, gusturile pentru cultură nu sunt educate şi atunci rămâne televizorul, care oferă ceea ce oferă”, consideră sociologul.

Nevoia psihologică a omului

Pe de altă parte, psihologul Florentin Palada explică manifestările bârfei din perspectiva nevoii psihologice a omului.

„Există în profilul nostru nevoia umană, pentru că ai învăţat de mic să nu-i arăţi cuiva direct că îl urăşti, că îl invidiezi, că i te simţi inferior. Cauţi să fii înţeles şi să ţi se dea dreptate, aştepţi din partea celuilalt să facă tot ceea ce tu nu poţi să faci, să-ţi accepţi ura şi neputinţa. Este o descărcare a tensiunii pe care o simţi în interior”, explică specialistul pentru „Spirit militar modern”.

Sociologul Ovidiu Voicu este de părere că „bârfa în sine este o relaţie socială, nu e rău. O societate este mai utilă cu cât există mai multe relaţii. Bârfa este o formă de relaţionare şi depinde de scopul pentru care este folosită, pentru a produce ceva sau pentru a pierde vremea”.

Portretul bârfitorului

Până acum, mai mulţi cercetători britanici de la Social Issues Research Center au subliniat beneficiile sociale şi psihologice ale bârfei, care facilitează construirea relaţiilor, integrarea într-un grup, clarifică statutul şi poziţia socială. În plus, ei susţin că nu este vorba doar despre trivialitate, ci despre o funcţie terapeutică vitală.

Portretul bârfitorului este asemănător temperamentului vulcanic, dornic mereu să fie în centrul atenţiei. Persoanele cu resurse scăzute - de sănătate, educaţie, materiale, capacităţi intelectuale - sunt mai predispuse la conversaţii facile.

Conversaţii în funcţie de mediu şi sex

Subiectele de bârfă diferă în funcţie de sex şi mediul în care trăim. Dacă femeile vorbesc despre creşterea copiilor şi treburile gospodăriei, bărbaţii preferă să discute despre maşini şi sport. În plus, în mediul rural oamenii vorbesc mai mult despre membrii comunităţii, pentru că se cunosc mai bine, iar în mediul urban indivizii îşi bârfesc colegii în oraş, după serviciu. În clasamentul subiectelor de discuţie conduc vedetele, urmate de Magda Ciumac, colegi şi şefi, apoi vecini şi rude.

Pauzele de cafea sau de ţigară de la locul de muncă favorizează conversaţiile facile, întrucât „programul nu lasă loc de alte relaţii”. La răspândirea acestui fenomen contribuie, susţin specialiştii, şi noile forme de comunicare, respectiv telefonul mobil cu sute şi mii de minute incluse şi messengerul. „Într-o discuţie, inevitabil rămâi fără subiecte, şi-atunci la îndemână sunt cele uşoare. Mai mult, socializarea online, în sine, implică şi favorizează bârfa”, apreciază sociologul.

Internetul şi televizorul fac ca din ce în ce mai mulţi copii să fie aplecaţi unui astfel de comportament, adică să se joace mai puţin şi să discute sau să bârfească mai mult.

COMPORTAMENT

Amuzament şi asumarea unor riscuri

• Un studiu recent realizat de The Social Issues Research Centre relevă faptul că bărbaţii bârfesc la fel de mult precum femeile. Reprezentanţii sexului tare au aceleaşi subiecte de discuţie, însă tind să vorbească mai mult despre ei înşişi. Totuşi, în timp ce bărbaţii sunt mai predispuşi să vorbească cu colegii, partenerii şi prietenele, femeile se limitează la conversaţii cu persoane de acelaşi sex şi cu familia.
• Amuzament. Femeile sunt mai pricepute decât bărbaţii să facă bârfele incitante, prin folosirea unui ton înalt atunci când dezvăluie o informaţie, oferă multe detalii şi un feedback entuziast.
• Terapie de risc. Plăcerea de a bârfi ţine de emoţia de a-ţi asuma un risc, lucru înrădăcinat în fiecare dintre noi, să vorbeşti despre vieţile private ale altora.
• Beneficiile bârfei. Numai 5% din timpul alocat bârfelor este dedicat criticilor şi evaluării negative a altor persoane. Totuşi, „bârfa negativă” are în mod clar beneficii, precum învăţarea anumitor reguli nescrise ale societăţii.