SACRIFICII. Instituţiile de cultură au devenit victime colaterale ale crizei economice şi încep să impună măsuri serioase de austeritate.

Din cauza crizei economice mondiale, Metropolitan Opera din New York este nevoită să-şi anuleze majoritatea producţiilor programate în 2009. Bugetul Metropolitan a scăzut de la 300 de milioane de dolari la 100 de milioane de dolari pentru anul acesta. Producţii mai scumpe, gen „Benvenuto Cellini“, de Berlioz, sau „Ghosts of Versailles“, de John Corigliano, au fost anulate şi înlocuite cu „La Traviata“, de Verdi.

Semnele crizei economice se întrevăd şi în cultura română. În şedinţa de guvern de ieri urma să se ia în discuţie aprobarea proiectului de buget, dar, conform unor surse neoficiale, un acord final asupra acestuia era puţin probabil. Toţi directorii de instituţii culturale aşteaptă votarea de către guvern a bugetului. Reglementările deja anunţate, care cer scăderea cheltuielilor pentru investiţii cu 50% şi a celor pentru materiale şi servicii cu 15%, îi îngrijorează deja pe cei din managementul teatrelor, Operei, Operetei „Ion Dacian“ sau Filarmonicii „George Enescu“.

Un management bun se vede totuşi în situaţii de criză, nu în situaţii în care totul merge normal, susţin directorii de teatre. „Istoria demonstrează că, în timp de criză, oamenii vin mult mai des la teatru; este o evadare, un subterfugiu“, crede Răzvan Dincă, directorul Operetei „Ion Dacian“.

„Nu ne comparăm cu Metropolitan“

Situaţia de la Metropolitan Opera House, care are „o altă filosofie de finanţare“, nu se poate compara cu cea de la Opera Naţională Bucureşti (ONB), consideră Liana Şega, responsabila de imagine a acestei instituţii. „Aşteptăm şi noi cu acelaşi interes stabilirea bugetului, dar va mai dura până când vom afla suma exactă“, spune Şega.

Totodată, ea atrage atenţia asupra faptului că opera newyorkeză are un cu totul alt sistem de finanţare, nu este o instituţie bugetară, astfel că analogiile dintre cele două instituţii - Met-ul şi cea dâmboviţeană - sunt pripite şi chiar răuvoitoare.

„Văruim noi, în regie proprie“

Răzvan Ioan Dincă, directorul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian“, spune că efectele crizei se resimt de la sfârşitul anului trecut. Deocamdată, susţine Dincă, „avem cu ce să plătim salariile“, dar deja apar probleme din cauza diminuării posibilităţii de a folosi colaboratori.

Se practică deja sistemul de cofinanţări (aşa-numitul „barter“) - „iaurtul ni-l luăm de la o firmă de iaurt, în barter“ -, se caută sponsori - „şi aceştia s-au împuţinat însă, din cauza crizei economice“ - şi tot ce se poate face se face în regie proprie: „De exemplu, văruim noi şi punem tapetul, nu mai apelăm la o firmă, ca data trecută; acum, de treaba asta se ocupă inginerul-şef împreună cu şeful ma şiniştilor, şi nu le cade mâna, şi nu le este ruşine deloc. Totul se diminuează, hârtia de xerox - o folosim şi pe o parte şi pe alta -, tonerul de imprimantă etc.“.

Se zvoneşte că Opereta va avea un buget diminuat cu 15% faţă de anul trecut, dar directorul speră să nu fie afectate premierele. „Din producţiile acestui an, «Romeo şi Julieta» este cea care necesită cheltuieli mari“, afirmă Răzvan Dincă.

Subvenţiile de stat sunt obligatorii

La rândul său, Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti (TNB), principala instituţie teatrală sub ordonată Ministerului Culturii, Cul telor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN), susţine că, la preţul actual al biletelor, subvenţiile de la stat sunt obligatorii.

„Este vorba despre cheltuielile de întreţinere - care la noi sunt enorme, tocmai s-a scumpit şi factura la încălzire - şi salariile; acestea sunt bătute în cuie, cu restul ne descurcăm noi, din veniturile proprii: încasări şi închirieri“, spune Caramitru. Deocamdată, TNB trăieşte, conform legii, „din procentul de 8,3% lunar din bugetul anului trecut“, potrivit directorului TNB.

„Prigoană să ne lase în pace“

Alexandru Darie, directorul Teatrului „Bulandra“, consideră că este nevoie, în continuare, de investiţii în domeniul culturii şi că situaţiile sunt extrem de nesimilare: „Probabil că totalitatea teatrelor din România nu au bugetul Metropolitanului“.

Regizorul lansează un avertisment: „Singurul lucru de care mi-e teamă e că, din cauza sperieturii şi a lipsei de interes, a ignoranţei, unii guvernanţi ar putea spune: să ne mai lase cu cultura asta, că nu e importantă. Deja am auzit că Prigoană spune asta tot timpul la televizor. Prigoană să-şi vadă de gunoaie şi să ne lase în pace, fiindcă habar n-are ce vorbeşte. Cultura, arta nu trebuie afectate, fiindcă aduc un beneficiu de imagine imens“. În cazul în care bugetul ar fi tăiat cu o treime, mărturiseşte Darie, lucrurile ar fi grave: „Teatrul ar rămâne cu ceea ce avem în momentul de faţă, nu ar mai fi bani pentru proiectele noi“.

Filarmonica merge înainte

Şi Nicolae Licareţ, directorul artistic al Filarmonicii „George Enescu“, spune că aşteaptă stabilirea bugetului: „Nu am soluţii în clipa asta. Proiectele sunt făcute şi vom vedea, la stabilirea bugetului, dacă ele se vor putea pune în practică“.

Un exemplu de concert costisitor este „Matthäus Passion“ de J.S. Bach: amploare mare, mulţi interpreţi, cântăreţi care trebuie invitaţi din străinătate, pentru că cei români sunt rari şi sunt, la rândul lor, ocupaţi în străinătate. „Deocamdată, pot să vă spun că nu se va reduce numărul de concerte şi nici nu se va schimba strategia repertorială, de promovare a marii muzici, româneşti şi universale“, dă asigurări Licareţ.

REABILITARE BUGET

Bani pentru ICR

Horia-Roman Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), a declarat că instituţia pe care o conduce va avea un buget de 44 de milioane de lei pe 2009, în urma negocierilor cu Ministerul Finanţelor. Patapievici a spus că prioritatea institutului este „să repare răul făcut“ prin reducerea bugetului ICR pe 2009, în condiţiile în care guvernul Tăriceanu a decis, în 2008, o reducere de 40% a acestuia.

Printre noile programe ale ICR se numără o serie de concerte pentru promovarea muzicii de cameră a lui George Enescu, care ar urma să fie susţinute de violonistul Remus Azoiţei şi pianistul Eduard Stan, precum şi exportarea programului folcloric „Ultimii rapsozi“, derulat, sub coordonarea lui Grigore Leşe, la Institutul Cultural Român de la Bucureşti.

Patapievici a mai spus că este po sibilă şi derularea campaniei de promovare a Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu“ din toamna acestui an, organizată în mai multe mari oraşe din străinătate şi finanţată de ICR cu 100.000 de euro. De asemenea, în 2009, ICR va putea prelungi rezidenţiatul Cvartetului Belcea la Ateneul Român, proiect început în 2007, prin care publicul bucureştean beneficiază lunar de concerte, iar cvartetele româneşti de masterclassuri, susţinute de prestigiosul ansamblu londonez.