Je suis Charlie! Adoptați Legea de luptă împotriva teroriștilor!

Je suis Charlie! Adoptați Legea de luptă împotriva teroriștilor!

Autoritățile atrag atenția că anchetatorii nu au la îndemână prevederile legale pentru combaterea corupției și a crimei organizate. Este vorba de normele care stabilesc gestionarea datelor telefonice și informatice.

Oficialii din România analizează care sunt efectele respingerii Legii stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie și internet - așa numita lege „Big Brother” - de către Curtea Constituțională. Aceasta, în contextul ultimelor amenințări din statele Uniunii Europene și al atentatului cu caracter terorist din Franța.

Îngrijorarea lui Nițu

„Pentru o prevenire eficientă a actelor de terorism avem nevoie de instrumente potrivite. Și legile privind cartelele preplătite, și retenția datelor ar putea constitui astfel de instrumente potrivite, dacă le-am avea. Se impun a fi adoptate legi eficiente, care să poată constitui instrumente foarte bune pentru a putea preveni actele de terorism. Ați menționat ce se întâmplă la Paris... E groaznic ceea ce se întâmplă!”, a declarat, ieri, procurorul general al României, Tiberiu Nițu.

Ne puteți urmări și pe Google News

„S-a creat un vid legislativ”, a  explicat Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informațională. Un Grup interinstituțional - din care fac parte reprezentanți ai SRI, DNA, DIICOT, MAI, MAE, CSM, Ministerul Public și Justiției- a fost convocat, ieri, în regim de urgență, la Ministerul Comunicațiilor pentru a  găsi o soluție rapidă.

Cum s-a ajuns în această situație

  • Curtea Constituțională a decis, pe 8 iulie 2014, că Legea 82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice, cunoscută drept legea „Big Brother”, este neconstituțională.
  • Curtea Constituțională a decis, pe 16 septembrie 2014, ca Legea 277/2014  privind comunicațiile electronice, referitoare la identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay, este neconstituțională.
  • CSAT a stabilit, în septembrie 2014, că Parlamentul și Guvernul trebuie „de urgență” să intervină legislativ.
  • Senatul a  adoptat, în decembrie 2014, Legea Securității Cibernetice. Acest act a fost contestat de PNL la Curtea Constituțională.

 

Surse EVZ: „Poate fi ridicat nivelul de alertă teroristă în România”

Oficiali din mai multe structuri ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au confirmat, pentru EVZ, că în cursul zilei de ieri au fost transmise informări și au fost dispuse măsuri după atentatele din Franța. În plus, toți șefii din structurile MAI au primit dispoziție să transmită polițiștilor și jandarmilor  „să fie atenți” la orice manifestare care ar putea constitui amenințare la siguranța națională sau a populației. Cine este în vizorul Serviciilor De asemenea, oficiali din serviciile de informații ne-au precizat că, imediat după atentatul din Paris, structurile însărcinate cu siguranța națională au luat în vizor atât cetățenii străini „cu înclinații extremiste”, cât și persoane din sfera acestora. „Trebuie să fim atenți și la persoane care pot reacționa după modelul celor din Franța, care pot avea reacții nesăbuite. Este o măsură preventivă. Este o măsură luată la nivelul Uniunii Europene. Toate țările au luat măsuri asemănătoare”, ne-au explicat oficiali MAI. Totodată,  astăzi se vor întruni Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU) și Grupul Interministerial Strategic (GIS), din care fac parte reprezentanți din toate ministerele și care vor dezbate planuri pentru intervenții în cazul unor eventuale atacuri teroriste. GIS se ocupă de creşterea capacităţii de acţiune a instituţiilor guvernamentale în prevenirea şi combaterea criminalităţii ce se circumscrie ameninţărilor în domeniul securităţii naţionale.  În acest context vor fi aduse în discuție dotările pe care le au MAI și MApN și va crește numărul obiectivelor care vor fi supravegheate. Purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava, a declarat, ieri, că România menține nivelul de alertă albastru „precaut” pentru terorism. Oficiali din CNSSU ne-au declarat că se va pune în discuție creșterea acestui nivel. Se va discuta și despre celebra lege „Big Brother” care permite ascultarea telefoanelor celor care ar pune în pericol siguranța națională. În mod asemănător, în 2001, a fost promulgată o ordonanță de urgență după atentatele din 11 septembrie, din SUA. În cadrul ședințelor de comandă de la nivelul tuturor Inspectoratelor Județene de Poliție, dar și ale Direcției de Ordine Publică, a Direcției Transporturi sau a Direcției Rutiere s-a transmis „vigilență maximă”. A fost intensificată supravegherea aeroporturilor – în special „Henri Coandă” – dar și a porturilor și a gărilor.  

„Dreptul la viață” Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, despre legea „Big Brother”:  „Între dreptul la viață și dreptul la secretul corespondenței, bineînțeles alegem dreptul la viață, chiar cu diminuarea sau cu îngrădirea, în limite legale, bineînțeles, și cu respectarea procedurilor legale, a dreptului la corespondență și comunicare”.

Trebuie un echilibru” Livia Stanciu, șefa Instanței Supreme: „Trebuie asigurat un echilibru între interesul public, siguranța națională și încălcarea dreptului la viață privată. Din punctul meu de vedere, fiecare reprezintă o valoare socială fundamentală. Modificările legislative trebuie să fie strâns corelate și cu apărarea acestor valori fundamentale”.

Atac politic Deputatul Radu Zlati (PNL): „Factori de răspundere din fruntea unor instituții de forță ale statului român, mă refer la conducătorii Procuraturii Generale și ai SRI, au găsit de cuviință de a folosi tragedia care îndoliază societatea franceză pentru a pune presiune asupra Curții Constituționale”.

Noua legislație Premierul Victor Ponta, despre întâlnirea convocată de vicepremierul Gabriel Oprea,  care are atribuții pe siguranța națională: „Este legată de ceea ce trebuie să facem în baza deciziei Curții Constituționale, și anume Guvernul să transmită către Parlament o nouă legislație, care să respecte decizia Curții Constituționale”.