A devenit REGE înaintea tatălui său: Mărirea şi decăderea lui Mihai I de România | VIDEO inedit
- Angelo Tăutu
- 25 octombrie 2014, 09:59
Regele Mihai I al României s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia.
La nouă luni după căsătoria cu prinţul Carol, principesa Elena a Greciei şi Danemarcei aducea pe lume un fiu, care va deveni rege înaintea tatălui său: Mihai I de România.
Principele Carol era trimis în 1925 la Londra, la înmormîntarea Reginei Mame, Alexandra a Angliei. Nu s-a mai întors: se va instala cu Elena Lupescu la Veneţia, renunţînd la tron. La vârsta de numai patru ani, Mihai era proclamat moştenitor al tronului României de către Consiliul de Coroană, convocat de Regele Ferdinand. După moartea acestuia, în 1927, Mihai devenea pentru prima dată Rege, sub ocrotirea Regenţei formate din Patriarhul Miron Cristea, Principele Nicolae şi Gheorghe Buzdugan, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie. Principesa Elena devine regentă, alături de micuţul rege.
Clasă special organizată Prinţul moştenitor Mihai, mare voievod de Alba-Iulia, cîţiva ani mai tîrziu academician, senator şi locotenent, era ţinut departe de treburile ţării. După terminarea şcolii primare la Castelul Peleş, viitorul rege Mihai şi-a continuat studiile într-o clasă special organizată pentru el, condusă de generalul Traian Grigorescu. Clasa specială a fost alcătuită din copii din toate categoriile sociale, incluzînd reprezentanţi ai principalelor minorităţi din România, iar lista profesorilor includea nume sonore. În 1940, după abdicarea lui Carol al II-lea, Mihai I primeşte, pentru a doua oară, coroana regală, în acelaşi an instaurîndu-se şi statul naţional-legionar, condus de Ion Antonescu şi Horia Sima. La 30 decembrie 1947 e forţat să abdice şi în ianuarie 1948 să părăsească ţara împreună cu familia. Abia la 21 februarie 1997, prin Hotărîrea de Guvern nr. 29 s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri de la 22 mai 1948, Mihai I redevenind cetăţean român.
Să abdice
10 Mai 1928 reprezintă prima sărbătoare a lui Mihai în calitate de Rege. Cu un an înainte, în 1927, pleca de la Sinaia împreună cu mama sa, Principesa Elena, pentru a-şi asuma rolul de rege-copil: nu împlinise încă 7 ani. Ilustraţiunea Română publica în mai 1928 o cronică de o pagină şi un fotoreportaj dedicate festivităţilor de la data de 10: "În anul acesta, ziua de 10 Mai a avut un tâlc încă mai adânc, prin faptul că micul nostru Rege, nădejde neprihănită a României, a stat în fruntea bucuriei obşteşti şi a primit, pentru prima dată, defilarea armatei". Cu un an înainte, în 1927, pleca de la Sinaia împreună cu mama sa, Principesa Elena, pentru a-şi asuma rolul de rege-copil: nu împlinise încă 7 ani. Întreaga armată avea să jure credinţă noului Rege. La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai şi Regina-mamă plecau tot din Sinaia, dar într-un lung exil.
Crăciunul anului 1947 a fost începutul a ceea ce urma să se întâmple cu Regele. În legătură cu acest moment, Regele Mihai avea să declare cu câţiva ani în urmă, într-un interviu acordat presei: "M-am dus la Sinaia să sărbătoresc Crăciunul. Un Crăciun trist. Se instaurase o linişte nefirească, nimeni de la Guvern nu mă mai căuta. Liniştea a durat însă până la 30 decembrie 1947, când am fost rugat telefonic să vin de urgenţă la Bucureşti, pentru a regla o chestiune cu Groza...". În ţară se instaurase, din 1945, guvernul lui Petru Groza. România era la 30 decembrie 1947 ultima ţară, din blocul comunist, care avea Rege. Petru Groza îl cheamă la Bucureşti sub pretextul unei probleme personale. Apoi îi va sugera Regelui să abdice.