În loc să ajungă la crescătorii de albine, acești bani vor fi folosiți pentru achiziția de programe informatice, calculatoare și servere, care vor intra în patrimoniul unei instituții de stat.

Programul Național Apicol (PNA) pentru perioada 2014- 2016 dispune de fonduri în valoare de peste 20 de milioane de euro, respectiv 89,091 milioane de lei. Jumătate din sumă provine de la stat, iar restul de la Uniunea Europeană. Banii pot fi folosiți și pentru decontarea medicamentelor sau achiziția de familii de albine.

Din această sumă, aproximativ opt milioane de lei, echivalentul a aproape două milioane de euro, vor fi cheltuiți de Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie (ANARZ) pentru realizarea unui sistem informatic de identificare a stupilor. Aceasta, deși 70% din stupi sunt deja înregistrați, astfel că apicultorii nu văd rostul cheltuirii banilor. „Vor să resusciteze ANARZ și să îi dea în sarcină număratul stupilor, în loc ca, din acești bani, să fie sprijiniți apicultorii”, este de părere președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

Au rămas fără bani

Mai mult decât atât, apicultorii cred că se puteau găsi alte surse de finanțare pentru acest proiect. În plus, ei așteaptă să vadă cum se vor cheltui banii. „E bine că se face un sistem unic. Dacă ne întreabă cineva din afară câte familii de albine sunt, noi venim cel puțin cu trei cifre. Necazul este că aceste fonduri erau pentru apicultori și ni leau luat. Sunt curios să văd ce fac cu banii”, spune prof. univ. doc. ing Petre Iordache, care se ocupă de stupărit din 1951.

Până acum este sigur că fondurile destinate apicultorilor au fost diminuate. În schimb au fost alocate proiectului ANARZ, care bate pasul pe loc. Stuparii ar fi putut încasa banii de la UE în octombrie. Însă, directorul general adjunct al ANARZ, Cristinel Șonea, nu este încrezător că instituția va organiza în 2014 nici măcar o licitație pentru selectarea firmei care va crea sistemul. „Nu cred că anul acesta va putea fi implementat proiectul”, ne-a declarat Șonea.

Banii vin pe date precise

Pe de altă parte, într-un răspuns formulat de biroul comisarului european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, la o solicitare transmisă de ACA, se precizează că implementarea proiectului este de bun augur. Motivul este simplu. Comisia Europeană alocă fonduri pentru sprijinirea apicultorilor în funcție de numărul de familii de albine deținute la nivel național. Numai că, la noi, cifrele diferă de la o instituție la alta. În evidențele ANARZ sunt peste 2,2 milioane de familii de albine, în cele de la statistică în jur de 1,48 de milioane, iar ACA vorbește de până la 1,3 milioane de stupi.

În aceste condiții, dacă România nu prezintă o situație la zi, poate pierde bani. „Pentru a atrage fonduri mai mari pe PNA, trebuie să avem o evidență strictă a numărului de familii de albine și de apicultori”, ne-a precizat directorul general adjunct al ANARZ, Cristinel Șonea.

Albine cu CNP

Ca să intre în evidențele autorităților, o familie de albine (un stup) este înregistrată la ANARZ, de unde primește un cod de identificare, similar CNP-ului. Cu cele opt milioane de lei contestate de apicultori se vor cumpăra un program informatic, calculatoare și servere, care vor intra în administrarea ANARZ. Sistemul va permite înregistrarea tuturor stupilor, iar fiecare asociație va putea accesa sistemul cu ajutorul unui dispozitiv special (token), similar celui folosit la plățile online. De asemenea, în baza datelor de identificare (nume și parolă) date de asociații, fiecare apicultor va avea acces la sistem, la fel cum vor putea consulta informațiile din acesta și Direcțiile Antifraudă sau Poliția. Astfel, se va putea ține o evidență strictă nu doar a albinelor, ci și a fondurilor primite de apicultori de la stat și de la UE.